Pseudosedinta de deschidere a ofertelor la procedurile on line

Autor: Economist Ecaterina Milica Dobrota

Se ştie că procedurile de achiziţii publice se pot derula fie integral prin mijloace electronice- on line, prin postarea ofertelor în SEAP, fie în mod clasic- off line, prin depunerea documentelor la sediul autorităţii contractante.

Odată cu alegerea procedurii, cum ar fi licitaţia deschisă ori cererea de oferte, autoritatea contractantă trebuie să precizeze şi dacă aceastea vor fi on line sau off line.

Deşi avem de a face cu un singur tip de procedură, de exemplu licitaţie deschisă, etapele desfăşurării sunt, în unele privinţe, diferite la on line şi off line.

În prezentul articol vom analiza cele mai importante deosebiri, sesizate la prima şedinţă a comisiei de evaluare, referitoare la momentul deschiderii ofertelor şi procesul verbal aferent acestei activităţi.

Legislaţia din domeniul achiziţiilor publice interzice accesul la oferte până la data limită de deschidere a lor, publicată în anunţul de participare.

Pentru procedurile off line, autoritatea contractantă (prin comisia de evaluare) are obligaţia deschiderii ofertelor la momentul anunţat în invita de atribuire.

În cazul aplicării procedurilor on line, ora de deschidere este impusă de către operatorul SEAP: 16 sau 18 (nu de puţine ori, autorităţile contractante au încercat să respecte termenul, derulând „şedinţa de deschidere” începând cu ora 18, pâna la parcurgerea tuturor participanţilor- uneori chiar 15). La acel moment, programul de lucru al autorităţile contractante este deja terminat. Pentru a evita astfel de situaţii, majoritatea autorităţilor amână accesul la documente pentru a doua zi sau mult mai târziu.

Mai poate fi, însă, respectat la on line art. 80 din ordonanţă: „Autoritatea contractantă deschide ofertele la data, ora şi adresa indicate în anunţul de participare sau în erată, dacă este cazul, cu excepţia situaţiei în care termenul de depunere a ofertelor a fost decalat în urma suspendării procedurii.?” E obligatorie o astfel de şedinţă pentru procedurile on line?

În 7 mai 2012, ANRMAP a publicat pe siteul omonim punctul său de vedere, privitor la întrebarea de mai înainte:

„Potrivit prevederilor din HG nr. 1660/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, procedurile aplicate integral prin mijloace electronice se desfăşoară, în cea mai mare parte a lor, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, aplicarea unei astfel de proceduri electronice având avantajul de a a simplifica activitatea comisiei de evaluare, oferind, în acelaşi timp o maximă transparenţă, sistemul electronic asigurând trasabilitatea oricăror documente comunicate acestuia.

Paşii care trebuie urmaţi în aplicarea unei proceduri electronice sunt stabiliţi în cuprinsul actului normativ mai sus menţionat, document care nu face nicio referire la existenţa, ca parte a unei proceduri electronice a şedinţei de deschidere a ofertelor.

Lipsa şedinţei de deschidere, ca etapă dintr-o procedură aplicată integral electronic, îşi are motivaţia în faptul că în cadrul acestui tip de procedură, ofertele sunt transmise numai în format electronic (art. 17), până la o dată limită prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire. HG nr. 1660/2006 prevede două faze distincte în ceea ce priveşte evaluarea ofertelor depuse, prima etapă fiind reprezentată de evaluarea din punct de vedere al criteriilor de calificare (art. 20) şi evaluarea tehnică (art. 21), iar în cadrul celei de-a doua faze, autoritatea contractantă are posibilitatea de a evalua ofertele financiare.

Având în vedere cele de mai sus, în cadrul procedurii aplicate integral prin mijloace electronice, nu există ca etapă în desfăşurarea acesteia şedinţa de deschidere a ofertelor, şi pe cale de consecinţă, comisia de evaluare nu are posibilitatea de a întocmi un proces-verbal de deschidere a ofertelor.”

Concluzionând, conform instrucţiunilor date de legiuitor, procedurilor on line nu li se impune derularea unei şedinţe de deschidere. Comisia poate trece direct la analizarea fiecărei oferte, fără a mai întocmi un proces verbal, unde ar fi trebuit să consemneze şi documentele depuse de participanţi, aşa cum e statutat prin art. 33 alin. (4) din HG nr.925/2006.

Nefiind impus un termen de deschidere, până când poate fi amânată operaţiunea?

În nenumărate situaţii, numărul ofertelor fiind destul de mare, comisia are nevoie de cel puţin o săptămână pentru a întocmi un prim proces verbal în care va înscrie modul de îndeplinire a cerinţelor de calificare, documentele depuse, solicitările de clarificări etc.

Dar, până la examinarea documentelor fiecărui operator economic, OUG nr. 34/2006 şi normele sale de aplicare obligă la efectuarea următoarelor activităţi:

– publicarea în SEAP a datelor de identificare ale participanţilor[1], în maxim 5 zile de la termenul limită de depunere a ofertelor;

– verificarea garanţiilor de participare: nu poate fi acceptat niciun ofertant ce nu a constituit garanţia aşa cum s-a solicitat în documentaţia de atribuire;

–  verificarea depunerii ofertelor cu semnătură electronică.

Dacă oricare dintre condiţiile anterioare nu ar fi îndeplinită, iar operatorul economic ar fi declarat admisibil, comisia ar încălca principiul tratamentului egal, raportat la restul ofertanţilor.

Dar orice decizii ar lua comisia de evaluare, cum ar fi şi cele de mai sus, trebuie să le precizeze într-un act, general numit proces verbal[2].

Prin urmare, se remarcă, şi la on line, necesitatea întocmirii unui prim document, cu elemente proprii celui de la şedinţa de deschidere pentru off line.

Să nu uităm, de asemenea, că imediat ce au fost cunoscute datele de identificare ale participanţilor pot fi sesizate conflicte de interese între aceştia şi membrii comisiei. Membrii aflaţi într-un astfel de conflict de interese sunt obligaţi să se retragă din evaluare. Or, această acţiune trebuie şi ea semnalată tot într-un înscris: primul proces verbal al evaluării. Altfel, analizarea ofertelor ar fi viciată.

Cea de a doua diferenţă majoră, aferentă primei şedinţe de la off line şi on line, este dată de conţinutul respectivului proces verbal.

La off line, art. 33 alin. (4) din HG nr.925/2006 impune: „Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţi ai operatorilor economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte, consemnându-se totodată lista documentelor depuse de fiecare operator economic în parte.”

La on line, aşa cum am amintit anterior, o primă şedinţă ar putea fi doar pentru înregistrarea garanţiilor de participare şi a datelor participanţilor.

La off line, primul înscris trebuie să conţină şi documentele depuse de toţi ofertanţii, fiind obligatorie şi transmiterea procesul verbal către concurenţi.

În consecinţă, se observă că la acelaşi tip de procedură, de exemplu licitaţie deschisă, modul de lucru e total diferit:

–  la on line, ofertanţii nu vor cunoaşte poate niciodată documentele depuse de adversari, doar dacă vor solicita accesul la dosarul procedurii ori dacă vor contesta rezultatul;

– la off line, toţi ofertanţii, fie că au participat sau nu la şedinţa de deschidere, primesc procesul verbal, în care s-au specificat documentele depuse de aceştia;

– la on line, trasabilitatea acţiunilor este asigurată de SEAP.

Comparând cele două maniere de lucru, sesizăm că, la off line, acţiunea de menţionare a documentelor produce o complicare inutilă a şedinţei de deschidere. Oricum, pe parcursul evaluării, funcţie de informaţiile existente în oferte, se pot solicita diverse dovezi.

Inutilitatea notării listei documentelor şi, implicit necesitatea eliminării obligaţiei corelative, a fost o problemă ridicată de mulţi dintre actorii implicaţii în achiziţiile publice. În acest sens, proiectul de modificare a HG nr. 925/2006 conţine o transformare a art. 33 alin. (4): „Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţi ai operatorilor economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, preţul şi elementele principale ale fiecărei oferte cu privire la aplicarea criteriului de atribuire în măsura în care acestea sunt cuantificabile, precum şi existenţa unor informaţii confidenţiale declarate de ofertanţi.”

O schimbare cât mai rapidă a art. 33 ar fi binevenită, ţinând cont că numărul concurenţilor este destul de mare, iar autorităţile contractante solicită, prin fişa de date, un volum ridicat de documente în dovedirea îndeplinirii cerinţelor de calificare, a propunerilor financiare şi tehnice.


[1] art. 69^2 alin. (2) din OUG nr.34/2006: „Autoritatea contractantă publică în SEAP denumirea şi datele de identificare ale ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/terţului susţinător, în termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care se publică numai numele”.
[2] art. 76 alin. (2) din HG nr.925/2006: Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligaţia să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare.
]]>

A fi sau a nu fi membru în comisia de evaluare

Articol publicat în Revista de achiziţii publice- octombrie 2011 Scopul derulării oricărei proceduri de achiziţie publică este de obţinere a acelui produs/ serviciu/ lucrare ce corespunde necesităţii şi obiectivelor autorităţii contractante. În atingerea ţelului propus e necesară, în mod obligatoriu, evaluarea ofertelor depuse pentru respectiva procedură. Această muncă dificilă, considerată de unii chiar “riscantă”, este îndeplinită de persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare. Numirea membrilor comisiei de evaluare revine reprezentantului autorităţii contractante. Nominalizarea persoanelor responsabile pentru evaluarea ofertelor se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract în parte, cât şi pentru atribuirea mai multor contracte, în acest din urmă caz atunci când contractele respective sunt de complexitate redusă. Comisia trebuie să includă specialişti în domeniul obiectului contractului care urmează să fie atribuit şi se nominalizează din cadrul compartimentului intern specializat. În comisia de evaluare pot fi nominalizaţi şi membri aparţinând altor compartimente ale autorităţii contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al contractului este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante. După cum se ştie, în cadrul fiecărei autorităţi contractantă trebuie să existe un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. În condiţiile actuale, în care autorităţile contractante au cunoscut o serie de reorganizări ori restructurări, nu mai este posibilă înfiinţarea unui compartiment distinct. Atribuţiile aferente achiziţiilor publice vor fi îndeplinite, pe cale de act administrativ al conducătorului autorităţii contractante, de una sau mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante. Persoanele numite vor avea drept sarcini de serviciu ducerea la îndeplinire a principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice. La ora actuală, când foarte multe achiziţii publice sunt supervizate de către autorităţi de management, ministere ori alte organizaţii, există tendinţa numirii, ca membrii în comisiile de evaluare, a diferitelor persoane din cadrul acestor instituţii. Ţinând cont de faptul că, mai ales în mediul rural, primăriile nu au personal specializat în evaluarea ofertelor, intenţia acestor instituţii este salutară. Aceste persoane, numite de către autorităţi de management ori ministere ar fi de un real folos în evaluarea ofertelor. Dar, după cum am prezentat mai sus, membrii comisiei de evaluare se numesc doar din cadrul autorităţii contractante. Trebuie evitate următoarele cazuri, de numire ca membrii în comisiile de evaluare, a următoarelor categorii de persoane din exteriorul autorităţii contractante: –          la comune: angajaţi ai consiliilor judeţene; –          la societăţile subordonate primăriilor angajaţi ai primăriilor; –          la regiile autonome: angajaţi ai ministerelor; –          la orice autoritate contractantă: membrii din consiliul lor de administraţie, angajaţi ai autorităţilor de management, organismelor intermediare, orice persoană ce nu are calitatea de salariat al autorităţii contractante. Punctez asupra faptului că orice persoană ce nu este salariată a autorităţii contractante nu poate fi remunerată, prin statul de plată, pentru atribuţiile de membru al comisiei de evaluare. Autoritatea contractantă poate beneficia de experienţa oricărei persoane din afara autorităţii contractante, dar prin cooptarea acestora în calitate de expert. Retribuirea persoanelor din afara autorităţii contractante ar fi posibilă doar în urma încheierii unui contract de consultanţă. Cum angajaţii din alte structuri ale aparatului de stat au calitatea de funcţionari publici, aceştia nu pot desfăşura decât acele activităţi care sunt înscrise în fişa postului şi pentru care primesc salariu de la angajator. Altfel spus, experţii cooptaţi, angajaţi în alte structuri bugetare nu pot fi remuneraţi de către autoritatea contractantă. De asemenea, în cadrul comisiei de evaluare nu pot fi numiţi consilierii judeţeni, consilieri locali, întrucât aceştia sunt aleşi pentru a îndeplini o funcţie de autoritate publică. Ei neavând calitatea de angajaţi ai autorităţii contractante, nu pot face parte din cadrul niciunui compartiment al respectivei instituţii, implicit nu pot sprijini activitatea compartimentului de achiziţii publice. Nici conducătorul autorităţii contractante nu poate face parte din comisia de evaluare. Motivaţia: conducătorul autorităţii contractante aprobă raportul procedurii ori propunerea de anulare. Dacă ar fi membru în comisia de evaluare, ar trebuie să aprobe ceea ce el însuşi a verificat. În plus, acesta va fi implicat în derularea contractului şi nici nu mai poate fi vorba de imparţialitate în evaluarea ofertelor, ori în urmărirea corectitudinii îndeplinirii obligaţiilor contractuale. Dispoziţia de numire a membrilor comisiei de evaluare Legislaţia în materia achiziţiilor publice nu precizează numărul minim al membrilor comisiei de evaluare. Numărul acestora este stabilit de conducătorul autorităţii contractante, astfel încât orice decizie a comisiei să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Printr-un calcul simplu, rezultă că într-o comisie trebuie numite cel puţin 3 persoane. Pentru atribuirea contractelor de concesiune de servicii ori lucrări, legiuitorul a impus un număr de cel puţin 5 persoane. Desemnarea persoanelor responsabile pentru evaluarea ofertelor se realizează de către reprezentantul autorităţii contractante printr-o dispoziţie/ decizie. Prin  dispoziţie va fi nominalizată o persoana responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire, persoană care devine, totodată, şi preşedintele comisiei de evaluare. Preşedintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul său poate fi limitat numai la aspectele de organizare şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. HG nr. 925/2006 prevede expres “preşedintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire”. Dar, pentru o decizie corectă, el ar trebui să participe la toate şedinţele comisiei de evaluare. Mai mult, va semna orice corespondenţă cu candidaţii/ofertanţii participanţi la procedură. Pe lângă toate elementele definitorii ale unei act administrativ, dispoziţia/ decizia de numire a comisiei de evaluare trebuie să conţină cel puţin următoarele: –          numele preşedintelui comisie de evaluare; –          numele fiecărui membru al comisiei de evaluare; –          numele membrilor de rezervă; –          numele experţilor cooptaţi; –          denumirea  şi obiectul procedurii de achiziţie publică; –          atribuţile comisiei de evaluare; –          data de la care îşi începe activitatea comisia etc. Atribuţiile comisiei de evaluare sunt următoarele: a)      deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documentelor ce însoţesc oferta; b)      verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire; c)      realizarea selecţiei/preselecţiei candidaţilor, dacă este cazul; d)     realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv; e)      realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere; f)       verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă; g)      verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă este cazul, din punctul de vedere al încadrării acestora în situaţia prevăzută la art. 202 din ordonanţa de urgenţă; h)      stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie; i)        stabilirea ofertelor admisibile; j)        aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare; k)      în cazuri justificate prevederilor conform art. 209 din ordonanţa de urgenţă, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire; l)        elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut la art. 213 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă. Poate constitui abatere de la legislaţia în vigoare desemnarea pentru negocierea ofertelor a unei comisii ce nu are mandat pentru derularea negocierilor. Cauza nedesemnării este următoarea: –          autorităţile contractante atribuie majoritatea contractelor de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau cerere de ofertă; –          în general, dispoziţia de numire a comisiei de evaluare conţine aceleaşi atribuţii pentru membrii săi, indiferent de tipul de contract ori procedură de achiziţie; dar, în cazul atribuirii unui contract prin negociere, se uită înscrierea competenţelor de negociere cu operatorii economici. Nominalizarea membrilor de rezervă Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare. După cum se observă, legiuitorul nu a impus numirea unor membrii de rezervă, ci a lăsat la latitudinea autorităţii contractante această opţiune. Mai ales ţinând cont de faptul că, la nivelul comunelor, personalul angajat este în număr redus. Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată în totalitate de membrul de rezervă, care îşi va exercita atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire. Se poate întâmpla ca membrul de rezervă, ce a înlocuit un membru al comisiei, din motive obiective, să nu poată să-şi îndeplinească atribuţiile cei revin. De exemplu: un membru al comisiei este trimis în delegaţie. Este înlocuit cu membrul de rezervă. Acesta din urmă, la câteva zile, intră în concediu medical. Persoana “titulară” în comisia de evaluare se întoarce între timp din delegaţie. Autoritatea contractantă nu are alte “resurse umane” pentru numirea în cadrul comisiei şi poate emite o nouă decizie de renumire a “titularului” în cadrul comisiei de evaluare. Întrucât legiutorul nu a prevăzut acest lucru, nu poate fi interzisă acţiunea autorităţii contractante- ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Experţii cooptaţi Conform prevederilor normelor de aplicare a ordonanţei de urgenţă, autoritatea contractantă are dreptul de a decide, cu scopul de a sprijini activităţile de evaluare, desemnarea pe lângă comisia de evaluare a unor specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi. Experţii cooptaţi pot fi desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza acestora. Decizia de desemnare a experţilor cooptaţi trebuie să precizeze atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale acestora şi să justifice necesitatea participării lor la procesul de evaluare. Atribuţiile şi responsabilităţile experţilor externi cooptaţi se rezumă, după caz, numai la: a)      verificarea şi evaluarea propunerilor tehnice; b)      analiza situaţiei financiare a ofertanţilor/candidaţilor ori analiza financiară a efectelor pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse de ofertant; c)      analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze contractuale propuse de ofertant. Experţii cooptaţi nu au drept de vot, însă au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice asupra cărora, pe baza expertizei pe care o deţin, îşi exprimă punctul de vedere. Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor şi de stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare. Raportul de specialitate se ataşează la raportul de atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei publice. După cum am prezentat anterior, pot avea calitatea de experţii cooptaţi angajaţi ai consiliilor judeţene, ai primăriilor, ai ministerelor etc. În cazul procedurilor finanţate din fonduri externe, de cele mai multe ori, complexitatea este destul de ridicată. Pentru a se asigura de bunul mers al procedurii, autoritatea contractantă încheie un contract de consultanţă cu o firmă de specialitate ce va întocmi documentaţia de atribuire, va analiza ofertele din punct de vedere financiar ori tehnic. Dar evaluarea documentelor de calificare revine strict comisiei, nefiind permisă cooptarea unui expert pentru analizarea lor. Confidenţialitate şi imparţialitate Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, comisia şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului ofertelor, precum şi asupra oricăror alte informaţii prezentate de către candidaţi/ofertanţi, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-şi proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale. Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform legii, disciplinar sau penal. Reguli de evitare a conflictului de interese de catre membrii comisiei de evaluare Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor nu au dreptul de a fi candidat, ofertant, ofertant asociat sau subcontractant, sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire. Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor următoarele persoane: a)persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi ori persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi sau subcontractanţi; b)      soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi; c)persoane despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor; d)     persoane care în exercitarea funcţiei pe care o deţin la nivelul autorităţii contractante se află în situaţia existenţei unui conflict de interese astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantã nu are dreptul de a angaja, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea nulităţii contractului respectiv pentru cauza imorală. Comisia de evaluare şi membrii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să nu dezvăluie informaţii din cadrul ofertelor şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. Declaraţia trebuie semnată înainte de preluarea atribuţiilor specifice, în cadrul procesului de evaluare. În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de incompatibilitate, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană. Situaţiile de incompatibilitate pot fi sesizate autorităţii contractante şi de către terţi. În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese. Dobrotă Ecaterina Milica ]]>