Decizie CNSC – Lipsa calendarului procedurii de atribuire. Neprecizarea termenului limita de solicitare de clarificari. Stabilire eronata a datei de depunere a ofertelor. Anularea procedurii de atribuire

SCPA Ceparu si Irimia

Lipsa calendarului procedurii de atribuire. Neprecizarea termenului limita de solicitare de clarificari. Stabilire eronata a datei de depunere a ofertelor. Anularea procedurii de atribuire

Prin contestaţia nr. ………../06.07.2009, înregistrată la Consiliu sub nr. …………../07.07.2009, formulată de SC ………….. SRL, cu sediul în ………….., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ……………, având CUI ………….., împotriva caietului de sarcini, întocmit în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziţie publică „Tâmplărie PVC (uşi şi ferestre) Şcoala generală ………..”, organizată de autoritatea contractantă ……………….., cu sediul în …………………, s-a solicitat anularea procedurii de atribuire.

In baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

Admite contestaţia formulată de SC …………. SRL, cu sediul în ……………., în contradictoriu cu autoritatea contractantă …………., cu sediul în oraşul ……………….. şi dispune anularea procedurii de atribuire.

Prezenta decizie este executorie, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

Prin contestaţia nr………/06.07.2009, înregistrată la Consiliu sub nr……………./07.07.2009, formulată de SC ……………. SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ………………, în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziţie publică „Tâmplărie PVC (uşi şi ferestre) Şcoala generală ……………”, s-a contestat caietul de sarcini şi s-a solicitat anularea procedurii.

În susţinerea contestaţiei sale, SC …………. SRL, arată că la data publicării în SEAP a invitaţiei de participare s-a depus doar fişa de date a achiziţiei, caietul de sarcini fiind publicat în SEAP la data de 03.07.2009, iar tabloul de tâmplărie a fost transmis prin fax, la solicitarea contestatoarei, la data de 06.07.200 şi critică fişa de date a achiziţiei pe care o consideră incompletă şi succintă, susţinând că în aceasta nu se precizează data până la care se pot obţine clarificări şi nici data la care acestea se transmit, nu se precizează modul de prezentare şi depunere a ofertei şi se solicită constituirea garanţiei de participare prin scrisoare de garanţie bancară sau ordin de plată sau fila cec, fără a se comunica contul în care se constituie.

În dovedirea contestaţiei sale contestatoarea SC ………….. SRL, a depus, în copie, un set de documente.

Autoritatea contractantă a transmis, prin corespondenţa nr…………/13.07.2009, înregistrată la Consiliu sub nr. …………./15.07.2009, în copie, parţial dosarul achiziţiei fără a formula însă un punct de vedere.

Din documentele depuse de părţi şi din susţinerile acestora, Consiliul reţine următoarele:

Autoritatea contractantă a iniţiat procedura de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziţie publică „Tâmplărie PVC (uşi şi ferestre) Şcoala generală …….” cod CPV 45421100-5, prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. …………/02.07.2009, stabilind data limită de depunere a ofertelor la 07.07.2009 şi criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

In ceea ce priveşte critica referitoare la modul de prezentare şi depunere a ofertelor, Consiliul constată că în conţinutul fişei de date a achiziţiei, prin pct. V.6 şi V.7 autoritatea contractantă a stabilit modul de prezentare a propunerii tehnice şi financiare, fără a preciza însă data limită de depunere a ofertelor, însă, având în vedere faptul că această informaţie a fost menţionată în invitaţia de participare mai sus menţionată odată cu publicarea acesteia în SEAP ca fiind data de 07.07.2009, critica privind acest aspect apare ca neîntemeiată.

Din conţinutul fişei de date a achiziţiei rezultă că autoritatea contractantă a impus la pct. 5.5 al fişei de date a achiziţiei modul de constituire a garanţiei bancare prin „Scrisoare de garaţie bancara sau Ordin de plată sau filă cec, cu condiţia confirmării acestora de către banca emitentă, până la data deschiderii ofertelor”, fără a preciza într-adevăr contul în care acesta trebuie constituită, astfel încât sub acest aspect contestaţia apare ca întemeiată.

De asemenea, Consiliul constată că şi critica referitoare la neprecizarea, în cadrul fişei de date a achiziţiei, a datei până la care se pot obţine clarificări şi a datei până la care se transmite răspunsul la clarificări este întemeiată, întrucât, într-adevăr, autoritatea contractantă a omis să menţioneze datele în discuţie.

Pe de altă parte, în temeiul prevederilor art. 278 alin. 2 din OUG nr. 34/2006, Consiliul constată că, în condiţiile în care autoritatea contractantă nu a publicat în SEAP întreaga documentaţie de atribuire odată cu publicarea invitaţiei de participare nr. ………… la data de 02.07.2009, caietul de sarcini fiind postat în SEAP la data de 03.07.2009, fiind însă incomplet deoarece nu cuprinde schiţele tehnice ale uşilor şi ferestrelor solicitate, în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 127 alin. 2 din OUG nr. 34/2006, care permit autorităţii contractante reducerea perioadei între transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare şi data limită de depunere a ofertelor, cu atât mai mult cu cât contractul în discuţie este unul de lucrări şi nu de furnizare, rezultând astfel că autoritatea contractantă, cu încălcarea principiului transparenţei prevăzut de art. 2 alin. 2 lit. d din actul normativ mai sus indicat, în mod eronat a stabilit data limită de depunere a ofertelor la 07.07.2009.

În această fază a procedurii nu se pot lua măsuri de remediere întrucât documentaţia publicată este incompletă iar întocmirea unui calendar corect al procedurii de atribuire este atributul autorităţii contractante, Consiliul neavând competenţa de a stabili un astfel de calendar fără de care principiile prevăzute de art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 nu pot fi respectate.

În raport de cele reţinute, Consiliul, în temeiul prevederilor art. 278 alin. 2 şi 6 din OUG nr. 34/2006, va admite contestaţia şi va dispune anularea procedurii de atribuire.

]]>

Liber la achizitii directe si cereri de oferta?

SCPA Ceparu si Irimia

Potrivit Mediafax, Guvernul pregateste majorarea pragurilor valorice de aplicare a anumitor dispozitii din materia achizitiilor publice, fata de nivelul actual prevazut in OUG nr. 34/2006. Aceste modificari au fost incluse intr-un document elaborat de Secretariatul General al Guvernului sub forma unei ordonante de urgenta, aflat pe circuitul de avizare.

Proiectul prevede ca autoritatea contractanta va putea achizitiona direct produse sau servicii, atunci cand valoarea achizitiei este egala sau mai mica decat echivalentul in lei a 50.000 euro, si lucrari, atunci cand valoarea achizitiei este egala sau mai mica decat echivalentul in lei a 100.000 euro.

Totodata, autoritatea contractanta va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica este egala, sau mai mica decat echivalentul in lei al 125.000 euro pentru contractul de furnizare si cel de servicii, si de 4,85 milioane euro pentru contractul de lucrari.

Astfel, pragul valoric pentru achizitia directa se majoreaza de pana la 3 ori valoarea din prezent, iar in ceea ce priveste pragul valoric pentru aplicarea cererii de oferta a contractului/acordului-cadru de achizitii de lucrari, acesta se majoreaza de 6 ori fata de actualul prag de 750.000 euro.

Proiectul a fost argumentat prin “necesitatea apropierii pragurilor valorice prevazute de legislatia nationala de cele prevazute de legislatia comunitara in vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor comunitare”, prin criza economica si necesitatea asigurarii unei dirijari a fondurilor publice catre economie si realizarea cu celeritate a investitiilor, precum si prin perfectionarea si flexibilizarea sistemului de achizitii publice.

Potrivit unor opinii, efectulacestor modificari ar fi mai degraba negativ, in conditiile in care se incurajeaza procedura achizitiilor directe si a cererii de oferte, cunoscute ca fiind mai putin transparente in raport cu celelalte tipuri de proceduri. La randul ei, lipsa de transparenta are ca efect restrictionarea vadita a concurentei, in conditiile in care operatorii economici nu vor avea cunostinta de organizarea procedurilor in cauza. De asemenea, exista riscul ca restrangerea concurentei sa afecteze negativ raportul calitate/pret al achizitiei, incalcandu-se astfel cel mai important principiu din achizitiile publice-utilizarea eficienta a fondurilor.

Avand in vedere aceste aspecte, este evident ca, in situatia in care va fi adopta, initiativa Secretariatului General al Guvernului va oferi posibilitatea autoritatilor contractante de a organiza proceduri netransparente si discriminatorii, favorizand astfel societatile „abonate” ale institutiilor de stat.

]]>

Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice pe rolul instantelor de judecata- studii de caz (continuare)

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de achizitii publice

Toata lumea a auzit cel putin o data expresia „preturi de dumping” si multi ii cunosc si semnificatia. Termenul de “dumping” descrie vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina alti concurenti de pe piata. Practicarea preturilor de dumping reprezinta o manifestare a concurentei  neloiale, si este sanctionata legal in majoritatea statelor de drept.

In domeniul achizitiilor publice, expresia capata un sens aparte, avand in vedere ca operatorii economici care propun preturi de dumping sunt potentiali adjudecatari ai unor contracte finantate de fonduri publice.

La o prima vedere, este in beneficiul autoritatii contractante sa achizitioneze produse, servicii sau lucrari la preturi cat mai reduse, in spiritul respectarii principiului eficientei utilizarii fondurilor publice. Insa, de multe ori, riscurile sunt mai mari decat avantajului unui pret scazut. Astfel, se poate intampla ca ofertantul declarat castigator cu un pret de dumping sa nu poata indeplini in bune conditii obligatiile contractuale, nefiind capabil sa sustina financiar diferenta dintre pretul real al prestatiei sale si pretul scazut pe care l-a ofertat.

Tocmai acoperirea acestui  risc de neexecutare l-a avut in vedere legiuitorul prin introducerea notiunii de “pret aparent neobisnuit de scazut” in cuprinsul OUG nr. 34/20006 (art. 202) si HG nr. 925/2006 (art. 361).

Conform acestor dispozitii legale, atunci cand autoritatea contractanta sesizeaza ca pretul unei oferte este neobisnuit de scazut in raport cu valoarea obiectului contractului de achizitie publica (si in mod obligatoriu atunci cand pretul este sub 85% din valoarea estimata), aceasta trebuie sa solicite ofertantului justificari de pret.

Aceste prevederi imperative, desi suficient de clare, nu sunt insa aplicate cu suficienta rigoare de catre autoritatile contractante. Astfel, au existat numeroase cazuri in practica in care a fost desemnat castigator un ofertant care a avut un pret neobisnuit de scazut, fara ca autoritatea contractanta sa-i fi solicitat in prealabil justificarile necesare. In cele ce urmeaza, va propunem spre ilustrarea acestor situatii, un exemplu relevant de incalcare a dispozitiilor art. 202 din OUG nr. 34/2006 de catre o importanta autoritate contractanta.

Intr-o procedura de atribuire a unui contract de reabilitare statie de epurare, unul dintre ofertanti (care a fost declarat castigator) a propus un pret inferior atat in raport de valoarea estimata a contractului de achizitie publica (aproximativ 70%) cat si fata de preturile celorlalti competitori.

Potrivit dispozitiilor art. 36¹ din HG nr. 925/2006, pretul propus de ofertantul in cauza apare ca fiind neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi executat, fiind inferior pragului de 85% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica.

Caracterul neobisnuit de scazut al pretului ofertei castigatoare, in raport cu obiectul contractului era confirmat si de preturile net superioare propuse de catre ceilalti ofertanti participanti la licitatie.

In aceste conditii, in conformitate cu dispozitiile art. 202 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta avea obligatia sa solicite justificari ofertantului in cauza.

Sesizand caracterul neobisnuit de scazut al ofertei castigatoare, unul dintre ceilalti ofertanti a formulat contestatie in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, solicitand sa se verifice daca s-au solicitat justificari de pret.

In mod eronat, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a apreciat, insusindu-si punctul de vedere al autoritatii contractante, ca respectarea aceastei obligatii imperative de solicitare a justificarilor nu se impunea in speta, pe motiv ca oferta castigatoare ar fi cuprins deja justificarile necesare.

Astfel cum rezulta din modul de redactare a textului de lege, solicitarea de justificare a pretului neobisnuit de scazut nu reprezinta o masura facultativa, lasata la libera apreciere a autoritatii contractante. Art. 202 din OUG nr. 34/2006 prevede in mod clar ca „autoritatea contractantă are obligatia de a solicita ofertantului, in scris si înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii si precizari pe care le considera semnificative cu privire la oferta, precum si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv”.

Conform alin. (3) art. 361 din H.G. nr. 925/2006, in scopul efectuarii verificarii caracterului real al preturilor, autoritatea contractanta trebuia sa solicite ofertantului inclusiv documente privind preturile la furnizori, situatia stocurilor de materii prime si materiale, modul de organizare si metodele utilizate in cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare a fortei de munca, performantele si costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

In speta, autoritatea contractanta nu a dovedit ca oferta castigatoare cuprindea toate aceste informatii care permit comisiei de evaluare sa aprecieze daca pretul propus este justificat corespunzator. Spre exemplu, nu se poate considera ca indicarea tertilor furnizori intr-un simplu formular echivaleaza cu prezentarea unor oferte de preturi ale acestora.

Prin urmare, obligatia de solicitare a justificarilor de pret ramane valabila, indiferent de continutul ofertei. Numai printr-o analiza temeinica a informatiilor si documentelor transmise de catre ofertant in raspuns la cererea de justificari, autoritatea contractanta poate fi in masura sa verifice veridicitatea pretului ofertat. In cazul in care raspunsul nu este concludent, oferta va fi  respinsa ca inacceptabila, in temeiul art. 36 alin. (1) lit. f) din HG nr. 925/2006. Altfel, autoritatea contractanta risca sa desemneze castigator un ofertant care, decis sa castige cu orice pret (chiar si unul neobisnuit de scazut), va fi incapabil sa asigure indeplinirea contractului la parametrii cantitativi si calitativi solicitati prin caietul de sarcini. Aceasta situatie va avea consecinte negative insemnate pentru achizitor: calitate indoielnica a lucrarilor, produselor sau serviciilor achizitionate, rezilierea contractului de achizitie publica, eventuale litigii, organizarea unei noi proceduri, etc. Mai putem vorbi de eficienta utilizarii fondurilor publice in aceasta situatie?

]]>