Conferința anuală de achiziții publice din România / 20-21 mai 2014, București – Evenimente juridice

Evenimentul se va desfăşura pe bază de prezentări şi dezbateri, fiecare panel fiind dedicat celor mai controversate dileme din practica, soluţii şi interpretări, speţe şi aplicaţii, generate de problemele participanţilor, şi va fi moderat de: av. Florin IRIMIA şi av. Călin ALEXE.

În cadrul dezbaterilor, desfăşurate pe parcursul a două zile, participanţii vor găsi răspuns la orice problematică ce ţine şi de următoarele subiecte: Soluţii la problemele actuale şi viitorul sistemului de achiziţii publice, din care amintim: • Soluţii simplificate la: Întocmirea, analiza şi evaluarea ofertelor. Desemnarea ofertei căştigătoare – metode de rezolvare a situaţiilor în care oferta depăşeste valoarea estimată a contractului. Derularea procedurilor; Evaluarea ofertelor; Atribuirea contractului; Acte adiţionale. Documente constatatoare. Modificări. Cazuri practice privind modalitatea de ajustare a preţului contractului; • Familiarizare cu prevederile şi spiritul noilor Directive europene şi transpunerea în legislaţia naţională, vizând achiziţiile generale de bunuri, servicii şi lucrări, achiziţiile de utilităţi şi concesiunile. Consideraţii privind: – reguli de publicitate; termene-limită; Documentul Unic European ce va înlocui documentele de calificare – obligativitatea acceptării declaraţiei pe proprie răspundere; atribuirea contractului pe loturi; – criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”; – integrarea consideraţiilor sociale, a celor de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului; – Piaţa internă europeană a contractelor de achiziţii publice: examinarea procedurii de self-cleansing în evaluarea fiabilităţii ofertantului. Riscuri, nereguli, conflictul de interese şi tratamentul lor, din care amintim: • Răspunderea pentru corecţiile financiare aplicate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene datorate achiziţiilor publice derulate în mod defectuos. Corecţiile/reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri naţionale/ europene aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achiziţiile publice; • Riscuri identificate în planificarea achiziţiilor publice, în cadrul procedurii de atribuire şi în derularea contractelor de achiziţii publice; Riscurile în derularea procedurilor de achiziţii publice (conflictul de interese/criteriile discriminatorii/aplicarea procedurii accelerate/ încheierea şi tratamentul legal al actelor adiţionale la contractele de bază). • Contestaţii, litigii în materia achiziţiilor publice şi soluţionarea lor, din care amintim: – Competenţa instanţelor de judecată privind soluţionarea plângerilor împotriva deciziilor CNSC; cadrul procesual pasiv în soluţionarea plângerii împotriva deciziei CNSC; necesitatea introducerii în judecată a ofertantului desemnat câștigător atunci când se discută anularea rezultatului procedurii sau chiar anularea procedurii; consecinţe și remedii în situaţia pronunţării unei hotărâri fără participarea ofertantului desemnat câștigător; – Completarea argumentaţiei după studiul dosarului achiziţiei; tardivitatea/inadmisibilitatea argumentelor aduse exclusiv la cunoștinţa CNSC; • Soluţionarea litigiilor care vizează acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţii publice; • Analiza noilor infracţiuni contra patrimoniului prevăzute de Codul penal – deturnarea licitaţiilor publice; • Impactul Noului Cod de Procedura Civilă, asupra competenţei instantelor de judecată în domeniul achiziţiilor publice; Regimul juridic al contractului de achiziţie publică potrivit noului Cod Civil; creşterea eficienţei în zona recuperării creanţelor. • La solicitarea dv. vă punem la dispoziţie subiectele detaliate supuse dezbateri!


Program

20 mai 2014 – Sala de conferinţe Regina Maria 09:00-09:30 – Welcome coffee – Primire şi înregistrare 09:30-11:30 – Sesiunea I – Lucrări şi dezbateri 11:30-11:45 – Coffee Break 11:45-13:30 – Sesiunea a II-a – Lucrări şi dezbateri 13:30-14:30 – Lunch 14:30-17:00 – Sesiunea a III-a – Lucrări şi dezbateri

21 mai 2014 – Sala de conferinţe Regina Maria 09:00-09:30 – Coffee Break 09:30-11:30 – Sesiunea I – Lucrări şi dezbateri 11:30-12:00 – Coffee Break 12:00-14:30 – Sesiunea a II-a – Lucrări şi dezbateri Închiderea lucrărilor conferinţei


Certificări: Certificat de participare eliberat de Revista de Achiziţii Publice. Certificat EUROPASS, suplimentul descriptiv de competenţe, dobândite în urma participării la eveniment şi care se eliberează posesorilor de certifícate EXPERT ACHIZIŢII PUBLICE.

Pentru detalii si inscrieri accesati linkul de mai jos: Conferința anuală de achiziții publice din România / 20-21 mai 2014, București – Evenimente juridice.]]>

„Ceparu si Irimia” si „Constantinof si Asociatii”, in proiectul laserului de la Magurele

Societatile de avocati „Ceparu si Irimia” si „Constantinof si Asociatii” au acordat consiliere juridica Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei” in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica necesare implementarii proiectului european „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)”. „Ceparu si Irimia” si „Constantinof si Asociatii”, in proiectul laserului de la Magurele.]]>

Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

Anunțăm publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din 28 martie 2014, a Directivei Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.

Noua directivă vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a le transpune în legislaţiile naţionale.

ANRMAP anunță într-un comunicat de presă că “va asigura transpunerea celor trei directive europene în legislația din România, cu sprijinul celorlalte instituții naționale implicate, precum și cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”.

Textul integral al directivei poate fi descărcat facând click aici (…)

]]>

Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice

Anunțăm publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din 28 martie 2014, a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

Noua directivă vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a le transpune în legislaţiile naţionale.

ANRMAP anunță într-un comunicat de presă că “va asigura transpunerea celor trei directive europene în legislația din România, cu sprijinul celorlalte instituții naționale implicate, precum și cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”.

Textul integral al directivei poate fi descărcat facând click aici (…)

]]>

Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune

Anunțăm publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din 28 martie 2014, a Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune.

Noua directivă vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a le transpune în legislaţiile naţionale.

ANRMAP anunță într-un comunicat de presă că “va asigura transpunerea celor trei directive europene în legislația din România, cu sprijinul celorlalte instituții naționale implicate, precum și cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”.

Textul integral al directivei poate fi descărcat facând click aici (…)

]]>

Conferinta – THE NEW EU RULES FOR PROCUREMENT AND CONCESSIONS

În data de 19.03.2014, reprezentanții Societății de avocați Ceparu și Irimia au participat la conferința cu titlul THE NEW EU RULES  FOR  PROCUREMENT AND CONCESSIONS organizată de Comisia Europeană la Bruxelles pentru promovarea și dezbaterea reformei legislației europene în domeniul achizițiilor publice și concesiunilor.

Conferința a avut ca invitați pe:

Jonathan Faull, Director General, Direcția Piața Internă și Servicii a Comisiei Europene

– Joaquim Nunes De Almeida, Director Direcția C – Achiziții Publice, Direcția Piața Internă și Servicii a Comisiei Europene

Jürgen Creutzmann, Membru al Parlamentului European

Catarina Segersten-Larsson, Raportor Dosar Achiziții Publice, Comitetul Regiunilor

Riccardo Viaggi, Secretar General, Confederația Europeana a Constructorilor

Gian Luigi Albano, Director de Cercetare, Consip S.p.A. (Organismul central italian de achiziții)

Marc Tarabella, Membru al Parlamentului European, Raportor Dosar Achiziții Publice

Heide Rühle, Membru al Parlamentului European

Kathleen Walker-Shaw, oficial al Comitetului Economic și Social European

Arnhild Dordi Gjønnes, Avocat, Grupul de Lucru Achiziții Publice, Business Europe

Veronica Nilsson, Secretar Confederal, Confederația Europeană Sindicală (ETUC)

Malcolm Harbour, CBE, Membru al Parlamentului European, Președintele Comisiei pentru Piața internă și protecția consumatorilor

Miguel Angel Cabra de Luna, Raportor Dosar Achiziții Publice, Comitetul Economic și Social European

Richard Bergström, Director General, Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA)

Jan Wierenga, Federația Europeană a Industriei de Construcții (FIEC), grupul de Lucru Achiziții Publice și Managing Director al BAM Civiel

Jean-Christophe Maisonobe, Consiliu General Isère (SYNCRO Project)

Philippe Juvin, Membru al Parlamentului European, Raportor Dosar Concesiuni

Stuart Broom, Consilier, Centrul European de Expertiză pentru Parteneriat Public Privat, Banca Europeană de Investiții

Diogo Macedo Graça, Unidade Técnica de Acompanhamento de Projetos (UTAP)

Valeria Ronzitti, Secretar General, Centrul European al Întreprinderilor cu Participare Publică (CEEP)

În cadrul discuțiilor au fost relevate următoarele principale aspecte privind reforma legislaţiei europene a achiziţiilor publice:

 – noile directive europene nu afectează competențele naționale în domeniu și protejează anumite reguli stabilite de management al serviciilor publice;

– Comisia Europeană va acorda asistență statelor membre pentru transpunerea noilor directive și va monitoriza aplicarea lor adecvată;

– obiectivul achizițiilor publice îl reprezintă satisfacția clienților. Îndeplinirea acestui obiectiv trebuie verificată prin feedback-ul obținut în urma sondajelor efectuate asupra destinatarilor serviciilor/produselor/lucrărilor achiziționate;

– achizițiile publice trebuie să contribuie la o creștere economică sustenabilă, inovativă, prietenoasă cu mediul înconjurător;

– pentru realizarea achizițiilor inovative este nevoie de o schimbare de mentalitate în rândul autorităților contractante;

– achizițiile inovative trebuie abordate de o manieră complexă și prudentă, care să reducă riscul neîndeplinirii contractului având în vedere caracterul de noutate al serviciului/produsului/lucrării care face obiectul achiziției;

– trebuie încurajată participarea IMM-urilor la procedurile de achiziție publică;

– un obstacol important în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziție publică îl reprezintă efectuarea cu întârziere a plăților de către autoritățile contractante;

– încetarea dictaturii prețului cel mai scăzut nu înseamnă și dispariția acestui criteriu de atribuire;

– prețul cel mai scăzut nu este obiectivul principal, ci el trebuie raportat la calitatea și costul de viață al bunurilor, serviciilor și lucrărilor achiziționate;

– criteriul prețul cel mai scăzut va putea rămăne ca și criteriu de atribuire atunci când obiectul contractului permite alegerea acestuia;

– atunci când se optează pentru prețul cel mai scăzut se va analiza și costul de viață al achiziției;

– nu se admite favorizarea achizițiilor de la furnizorii locali decât în condițiile în care aceștia sunt cei mai buni ofertanți;

– în condițiile unui număr foarte mare de autorități contractante care derulează rar achiziții publice complexe, este nevoie ca acestea să beneficieze de suportul specialiștilor în domeniu, în realizarea procedurii de achiziție publică;

– este nevoie de reconsiderarea noțiunii de specialist în achiziții publice;

– a fost emisă ipoteza formării de către Comisia Europeană a unui număr de specialiști din cadrul organismelor centrale naționale de achiziții publice, urmând ca aceștia la rândul lor să fie formatori pentru specialiștii din cadrul autorităților contractante din țara lor;

– este foarte important schimbul exemplelor de bune practici;

– există mari așteptări pentru elaborarea de către Comisia Europeană a unor ghiduri pentru specialiștii în achiziții publice.

Înregistrarea video integrală a conferinței poate fi vizualizată făcând click aici.

]]>

Sigma 29 – Detectarea si corectarea erorilor comune in achizitiile publice

Brief29_CommonErrorsinPP_Rom

Acest document a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în prezentul document nu pot fi considerate sub nicio formă ca reflectând poziţia oficială a Uniunii Europene, şi nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale OECD şi ale ţărilor sale membre sau ale ţărilor beneficiare participante în cadrul Programului SIGMA.

Acest document, precum şi orice hartă inclusă în prezentul document, nu sunt de natură a prejudicia statutul sau suveranitatea asupra oricărui teritoriu, delimitarea frontierelor şi limitele internaţionale precum şi numele oricărui teritoriu, oraş sau regiune.

Publicat original de către OECD în limba engleză sub titlul: SIGMA. Public Procurement Brief 6 Advertising © 2011 OECD Toate drepturile rezervate. © 2014 SCPA Ceparu&Irimia pentru această ediţie în limba română. Calitatea acestei traduceri şi coerenţa sa cu limbajul original al textului lucrării revine în exclusivitate în responsabilitatea autorului acestei traduceri. În cazul unor discrepanţe între lucrarea originală şi traducere, va prevala textul lucrării originale.

]]>

Milica Ecaterina DOBROTA: Uniunea Europeana promoveaza „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, dar nu renunta la evaluarea bazata doar pe „pret”

Articol publicat si aici – Milica Ecaterina DOBROTA: Uniunea Europeana promoveaza „oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic”, dar nu renunta la evaluarea bazata doar pe „pret”.

La data adoptării noilor Directive, 15 ianuarie 2014, Parlamentul European a postat în siteul[1] său un comunicat privind principalele modificări şi beneficii din pachetul legislativ ce reglementează achiziţiile publice.

Un plus de valoare în achiziţii va fi adus de criteriile de atribuire ce se vor aplica după publicarea directivelor: «Noile reguli UE privind licitațiile publice și  contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare și un mai bun raport cu prețul atunci când autoritățile publice vor cumpăra sau închiria activități, bunuri sau servicii. Aceste reguli vor facilita accesul la licitații al firmelor mici și mijlocii și vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea. […]

Raportul calitate-preț:  Datorită noului criteriu de “oferta cea mai avantajoasă economic” (MEAT) în procedura de acordare a contractului, autoritățile publice vor putea accentua calitatea, considerațiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovația, ținând în continuare cont de preț și de costurile de implementare a achiziției. “Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preț, aducând în prim-plan calitatea,” a explicat Tarabella.»[2]

La o primă lectură a directivelor[3] s-ar înţelege că s-a introdus un criteriu cu totul nou faţă de cele din vechile prevederi europene, iar statele membre ar fi obligate să atribuie contractele numai pe baza „ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Astfel, unii actori din sfera achiziţiilor publice au creat un fals curent de opinie prin care susţin că noile reglementări nu mai permit evaluarea bazată doar pe preţ.

Personal, consider că neclaritatea a fost creată de reinterpretarea dată de o parte dintre „achizitori” explicaţiei raportorului Marc Tarabella. Europarlamentarul belgian doar atrăgea atenţia asupra faptului că nu se va mai pune accent pe criteriul „preţul cel mai scăzut” în achiziţii (care, timp de 8 ani, a avut întâietate în atribuirea contractelor) ci, din contră, trebuie urmărită obţinerea unui cât mai bun raport între calitate şi preţ.

Dată fiind confuzia de mai sus, autorităţile contractante au început să pună diverse întrebări:

– Pentru orice tip de achiziţei trebuie să apelăm la „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”?

– Dacă vom cumpăra combustibil ce factori de evaluare vom utiliza în afară de preţ?

– Ce factorii trebuie să inventăm la achiziţiile simple de consumabile?

– Pentru servicii de curăţenie chiar e necesar un altfel de factor în afara de tariful orar?

Un alt motiv de îngrijorare/ dezorientare a fost creat de diferenţa dintre conţinutul articolului dedicat criteriilor de atribuire:

– în Directivă 2004/18/CE, „preţul cel mai scăzut ”  avea un loc bine stabilit la articolul 53 Criterii de atribuire a contractelor-  alin. (1) lit.b);

– noile directive elimină acestă dispoziţie, menţinând doar sintagma „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Formula „preţul cel mai scăzut” nu este eliminată, însă, în totalitate din noua Directivă.

În considerentul (96) se specifică, referitor la domeniul sectorial: „Ar trebui […] precizat că autoritățile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic și cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viață, cu excepția cazului în care aceasta este evaluată doar pe baza prețului.”

Aşadar, şi în accepţia noilor reglementări, evaluările viitoare se pot sprijini fie doar pe preţ, fie doar pe raportul cost-calitate.

Explicaţiile le găsim, mai întâi, în preambul Directivei, la considerentul 89, unde „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” e definită „drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câștigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractantă consideră a fi cea mai bună soluție din punct de vedere economic dintre cele oferite.”

Prin urmare, în selectarea celei mai bune oferte trebuie să se ţină cont de toate elementele ce o caracterizează: atât partea financiară- preţul, cât şi cea tehnică. Ceea ce, de altfel, reprezintă etape de parcurs şi în vechile Directive  (la aplicarea criteriului „preţul cel mai scăzut”, oferta câştigătoare trebuie să îndeplinească cerinţele din caietul de sarcini şi clasarea pe cel mai bun loc în ce priveşte propunerea financiară).

Însă, în Directiva nouă, legiuiorul atrage atenţia asupra necesităţii de a se face o diferenţăîntre conceptul de alegere „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” şi criteriul de atribuire cu acelaţi nume din Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE: «ar trebui să se utilizeze o terminologie diferită pentru a acoperi acest concept, respectiv „cel mai bun raport preț-calitate”. În consecință, acesta ar trebui să fie interpretat în conformitate cu jurisprudența cu privire la directivele menționate, cu excepția cazurilor în care există o soluție evidentă și semnificativ diferită în prezenta directivă.»

În considerentul (90) se găseşte, din punctul meu de vedere, cea mai controversată idee, referitoare la criteriu de atribuire: „În scopul de a încuraja o mai bună orientare către calitate a achizițiilor publice, ar trebui să li se permită statelor membre să interzică sau să restricționeaze utilizarea doar a prețului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, în cazul în care acestea consideră necesar acest lucru.”

Un asemenea drept le va permite statelor membre „să interzică utilizarea doar a prețului” în evaluarea ofertelor, deşi Directiva condiţionează aplicarea: „în cazul în care acestea consideră necesar acest lucru”.

Discuţiile dintre cei implicaţi în achiziţiile publice au generat următoarele interpretări ale pct. 90:

1. Dreptul statelor de a interzice utilizarea doar a prețului ar putea conduce, prin transpunere, la impunerea unui singur criteriu de atribuire în legislaţia naţională: „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Ceea ce ar crea probleme inutile în achiziţionarea unor produse de tip consumabile ori servicii cu caracter repetitiv.

Reiterez faptul că Directiva stipulează un drept şi nu o obligaţie din partea statelor, în ceea ce priveşte legiferarea unei interdicţii.

În spiritul Directivei, de bun augur ar fi statutarea unor domenii în care se va utiliza numai criteriul de atribuire bazat pe analiza raport- calitate. De exemplu: sfera lucrărilor de construcţii civile, de drumuri etc. În acest mod poate s-ar reuşi eradicarea preţurile foarte scăzute, aşa zise de „dumping”, ce au creat nenumărate dificultăţi în executarea contractelor: imposibilitatea finalizării construcţiei la o valoare atât de scăzută, nedeţinerea resurselor materiale şi financiare etc.

Şi în aria furnizărilor de echipamente şi instalaţii de complexitate tehnică ridicată ar trebui impus drept criteriu unic „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”: în alegerea unui tomograf sau a unei instalaţii de încălzire, costurilor de utilizare ar conduce la obţinerea unor avantaje reale şi evidente pentru autoritatea contractantă.

Însă, în prestarea unor servicii de curierat ori de asigurare parc auto, nepermiterea aplicării criteriului de atribuire bazat doar pe preţ ar conduce la inventarea unor factori tehnici ce nu ar aduce niciun avantaj iniţiatorului procedurii. În loc să se producă o fluidizare a achiziţiilor, vom avea de a face cu un formalism excesiv, contrar dezideratelor noilor directive: „Iniţierea proiectului de directivă privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE […] a avut ca scop valorificarea potenţialului achiziţiilor publice în cadrul pieţei unice, în vederea promovării unei creşterii economice sustenabile. […] textul noilor directive pledează în favoarea promovării calităţii şi inovării în materia ac/hiziţiilor publice, a reducerii birocraţiei inutile […]”[4].

O utilizare abuzivă/ necorespunzătoare a criteriului raport – calitate ar creşte numărul de contestaţii privind încălcarea principiului proporţionalităţii, din cauza nejustificării factorilor, neadecvării lor la obiectul contractului. Implicit, se va constata o sporire a situaţiilor de anulare, pentru motivele invocate anterior.

Aşadar, să sperăm că, prin transpunerea Directivelor, nu vom avem de a face cu o interdicţie de utilizare a criteriului „preţ”.

2. O altă variantă de interpretare a pct.90, vehiculată de achizitori, ar fi cea de interzicere ori restricţionare a utilizării doar a preţului, pentru a nu se permite diferenţierea ofertelor numai după propunerea financiară, fără a se lua în considerare partea tehnică.

Ireal, totuşi, un asemenea scenariu. Dacă s-ar produce un asemenea fenomen, de analizare doar a părţii financiare, cu dezinteres total în ceea ce priveşte modul de executare a contractului- propunerea tehnică, întradevăr, ar fi benefică interdicţia de mai sus.

Per a contrario, va exista, alături de evaluare bazată pe preţ şi „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

Deşi considerentele din preambul au creat premise contradicționale, articolul 67 ne edifică asupra menţinerii în legislaţie a celor două criterii de atribuire: „Articolul 67 (2) Criterii de atribuire a contractelor: Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorității contractante este identificată pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, în conformitate cu articolul 68, și poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziții publice în cauză.”

Se observă că titlul articolului specifică, indubitabil, prin forma de plural, existenţa mai multor variante de criterii de atribuire.

Alineatul (2) din art.67 motivează pct. 90, amintit anterior: conceptul general „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” constă în alegerea unei oferte ce îndeplineşte toate cerinţele tehnice şi căreia i s-a aplicat (a fost identificată) fie (prin) criteriul „preţ”, fie prin „costul de rentabilitate”.

Un alt argument definitoriu în destrămarea opiniei potrivit căreia nu vom mai lucra doar cu „preţul”, mi se pare a fi teza 3 din alineatul (2) pct. (90): „Statele membre pot prevedea ca autoritățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de autorități contractante sau la anumite tipuri de contracte.”

Ceea ce, prin negarea negaţiei, s-ar traduce în posibilitatea statele membre de a reglementa drept criterii de atribuire atât preţul cât şi costul unic. Quod erat demonstrandum!

În concluzie, noile Directive promovează aplicarea unui criteriu de atribuire bazat pe un raport just calitate- preţ, dar fără a limita dreptul de a uza în atribuire doar de preţ.

Date fiind părerile divergente privitoare la modul de evaluare a ofertelor, o transpunere cât mai explicită a pachetului legislativ amintit va înlătura teama participanţilor asupra beneficiilor conceptului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.


[1] Parlamentul european, Comunicat de presă, 15.01.2014, http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/content/ Licitațiile publice: reguli pentru un echilibru mai bun între calitate și preț
[2] Idem 1
[3]Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE; P7_TC1-COD(2011)0438; Ultima actualizare: 28 ianuarie 2014; www.europarl.europa.eu
[4] Florentina Drăgan, consilier de soluţionare în cadrul CNSC; Revista de Achiziţii publice, nr.77/februarie 2014
]]>

Sigma 6 – Sinteza nr. 6 privind Publicitatea in domeniul achizitiilor publice

Publicam textul integral la adresa de mai jos:

PUPBrief6_Rom_250214

Acest document a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în prezentul document nu pot fi considerate sub nicio formă ca reflectând poziţia oficială a Uniunii Europene, şi nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale OECD şi ale ţărilor sale membre sau ale ţărilor beneficiare participante în cadrul Programului SIGMA. 

Acest document, precum şi orice hartă inclusă în prezentul document, nu sunt de natură a prejudicia statutul sau suveranitatea asupra oricărui teritoriu, delimitarea frontierelor şi limitele internaţionale precum şi numele oricărui teritoriu, oraş sau regiune. Publicat original de către OECD în limba engleză sub titlul: SIGMA. Public Procurement Brief 6 Advertising © 2011 OECD Toate drepturile rezervate. © 2014 SCPA Ceparu&Irimia pentru această ediţie în limba română. Calitatea acestei traduceri şi coerenţa sa cu limbajul original al textului lucrării revine în exclusivitate în responsabilitatea autorului acestei traduceri. În cazul unor discrepanţe între lucrarea originală şi traducere, va prevala textul lucrării originale.

]]>