Month: May 2014

Achizițiile publice ar putea fi șansa modernizării administrației și dezvoltării durabile a țării – testimonial

Ionel Nițu

Am participat la Conferința “Reforma legislației europene a achizițiilor publice”, organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia, în data de 15 mai 2014, ocazie de a lua contact cu acest domeniu, a mă documenta și a profita de expertiza participanților.

Așadar, am desprins câteva idei.

1. Într-o perioadă în care viața socială și politică din România pare marcată/afectată de campania electorală, iar dezbaterile politice nu vizează preocupările reale ale societății, astfel de conferințe sunt un prilej să ne reamintim că, indiferent că suntem parte din autoritățile de reglementare și control, autorități contractate sau furnizori privați, cu toții avem datoria să contribuim la:

– bunăstarea românilor

– modernizarea administrației publice

– reducerea birocrației și creșterea transparenței

– cheltuirea judicioasă a banului public

– îmbunătățirea procesului de achiziții publice

– promovarea acelor proiecte care au impact semnificativ asupra creșterii calității vieții cetățenilor.

Pentru că asta trebuie să facă, de fapt, politicienii atunci când ajung în funcții de management în administrația publică. Trebuie să facă politici publice, nu politică!

Trebuie să susțină dezvoltarea unei culturi administrative moderne, europene, axată pe performanță. Acesta ar trebui să fie cel mai important efort din punct de vedere politic.

Repet: politic, pentru că politica este arta sau știința guvernării! Buna guvernare este un obiectiv pe care fiecare manager, fie el din administrația centrală sau locală, ar trebui să-l vizeze cu prioritate.

2. Achizițiile publice reprezintă șansa modernizării și debirocratizării administrației publice și pot contribui la dezvoltarea durabilă a țării.

Faptul că România, deși este a 7-a națiune a Uniunii Europene, se află încă în coada clasamentului european la principalii indicatori privind calitatea vieții este, în parte, și vina administrației publice, care, adesea, nu pare racordată la nevoile reale ale cetățenilor.

Identificarea corectă a nevoilor, transpunerea lor în proiecte, fundamentarea corectă a acestora și implementarea lor sunt condiții pentru asigurarea competitivității în administrația publică.

Din acest motiv, aș insista pe nevoia definirii de politici publice. Și nu încetez să mă întreb dacă politica publică aplicată într-un anume domeniu este corectă, legitimă și eficientă. De ce?  Pentru că eu cred că autoritățile contractante trebuie să adopte strategic logica potrivit căreia nu cheltuiesc banul public, ci îl investesc pentru a crește calitatea vieții și gradul de satisfacție al cetățenilor!

3. Legislația din domeniul achizițiilor publice trebuie să ofere acces egal și transparent, în condiții concurențiale, tuturor firmelor interesate.

De prea multe ori, însă, concurența neloială dintre firme a dus la amânarea sau chiar anularea unor licitații publice. Unele fiind cu finanțare europeană, s-a ratat șansa absorbției banilor comunitari, în condițiile în care România continuă să fie la coada clasamentului.

Spre exemplu, anul trecut la CNSC s-au depus peste 5 mii de contestații (din care circa 2,2 mii au vizat proiecte cu finanțare europeană), în condițiile în care numărul de aplicații pe SEAP s-a redus cu 30% față de 2012.

Dacă ne raportăm la statisticile publicate de ANRMAP, numărul de documentații de atribuire admise în 2013 a fost de peste 19 mii, în timp ce numărul celor respinse a fost de peste 31 mii, ceea ce mă duce cu gândul și la unele erori ale autorităților contractante, dar și la nevoia unor ghiduri de bune practici și a unor mecanisme de lecții învățate care să ducă la îmbunătățirea procesului de achiziții publice.

Așadar, pentru perioada următoare, mai ales în perspectiva asimilării noii legislații europene, consider că este importantă definirea unui mecanism de lecții învățate și bune practici și implicarea mai mare a instituțiilor cu atribuții în creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

4. De aceea sunt importante astfel de conferințe, pentru că pot contribui la creșterea gradului de cunoaștere, a pregătirii pentru implementarea legislației europene. Pentru că trebuie să fim pro-activi, noi ca societate, noi ca administrație, noi ca stat.

Trăim într-o societate a cunoașterii, unde competența profesională și cunoașterea evoluțiilor și a trendurilor dintr-un anumit domeniu vor face diferența.

Diletantismul și superficialitatea nu au ce căuta în administrație. Profesionalizarea funcționarilor publici este o condiție obligatorie pentru creșterea competitivității României într-un context concurențial în creștere.

5. Trebuie să ne pregătim pentru a implementa corect acest mecanism legat de achiziții, pentru că prea adesea, spre exemplu, “prețul cel mai mic” drept unic criteriu de departajare aduce beneficiarii unor astfel de proiecte în situații absolut hilare.

Nu primesc ceea ce și-ar fi dorit, cheltuiesc banul public în proiecte fără finalitate socială, în condițiile în care pe managerii din administrația publică (cred eu) îi preocupă, în primul rând, gradul de satisfacție al clienților, adică al cetățenilor.

6. Noua Directivă europeană în domeniul achizițiilor publice, avizată de Consiliul European în 2013 și aprobată de Parlamentul European la începutul anului, aduce, din acest punct de vedere, câteva modificări.

Subcontractarea este mai bine reglementată și este facilitat accesul firmelor mici și mijlocii la licitații, ori (cred eu) că ne dorim cu toții să putem contribui la sprijinirea acestei categorii de companii, pentru că, după cum se cunoaște, clasa mijlocie este motorul progresului și creșterii economice într-un stat democratic bazat pe economie de piață.

Faptul că se pune în plan central criteriul „ofertei cele mai avantajoase economic” va permite autorităților contractante să pună accentul pe aspectele referitoare la mediu, inovație și implicațiile sociale ale proiectelor, ținând cont, în continuare, de preț.

Reducerea birocrației (aferente unui astfel de proces) și acceptarea principiului soluțiilor inovatoare va permite instituțiilor publice să ofere cetățenilor lucruri de calitate, cheltuite din banul public.

Desigur, urmează un proces complicat de asimilare și implementare a celor 3 noi directive europene (privind achizițiile, concesiunile și utilitățile), însă faptul că deja se lucrează la o strategie națională de achiziții publice (așa cum au confirmat reprezentanții la vârf ai ANRMAP și Ministerului Fondurilor Europene) este încurajator în acest sens.

]]>

Materiale prezentate și înregistrări din cadrul Conferintei Internationale de Achizitii Publice – mai 2014

Vă punem la dispoziție materialele prezentate în cadrul Conferinței Internaționale de Achiziții Publice – mai 2014. Drepturile de proprietate intelectuală aparțin în totalitate autorilor.

Înregistrările din cadrul conferinței aparțin SCPA Ceparu și Irimia iar orice preluări sau trimiteri se vor face doar cu acordul nostru expres. Cu speranța că vă vor fi de folos vă dorim o vizionare plăcută:

 Cu deosebita considerație,

Echipa SCPA Ceparu si Irimia

]]>

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE Principii consolidate. Reguli noi.

Consilier juridic Daniel Jurj

Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 94 din data de 28 martie 2014, noua directivă privind achizițiile publice urmărește: creșterea eficienției cheltuielilor publice, facilitarea participării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și acordarea drepturilor achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune.

De asemena Directiva încorporează anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene  în domeniul achizițiilor publice[1].

În ceea ce privește implementarea, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prevederilor noii directive până la 18 aprilie 2016 (dată la care se abrogă Directiva 2004/18/CE), cu excepția celor privitoare la comunicarea electronică, în cazul organismelor centrale de achiziție pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) până la 18 aprilie 2017, iar în cazul celorlalte autorități contractante până la 18 octombrie 2018, cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie.

Textul noii directive subliniază faptul că,organizarea achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a achiziției din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Restrângerea artificială a concurenței apare atunci când organizarea achiziției s-a făcut cu intențiafavorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.

În acest sens, se reiterează faptul că atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența.

Dacă în cazul Directivei 2004/18/CE la art. 2 este menționat doar principiul transparenței, la art. 18 din Directiva 2014/24/UE se observă faptul că sunt enumerate toate principiile care derivă din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și principiul respectării în executarea contractelor de achiziții publice a obligațiile aplicabile în domeniul protecției mediului, social și al muncii.

În cele ce urmează subliniem câteva domenii de schimbare identificate în Directiva 2014/24/UE:

1. Eliminarea distincției dintre serviciile din anexa A și anexa B și o abordare nouă și importantă pentru achizițiile publice de servicii sociale, de sănătate și educație.

Astfel, noua directivă se aplică achizițiilor publice de servicii a căror valoare estimată fără TVA este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

a. 134.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

b. 207.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

c. 750.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV, cu excepția serviciilor de asigurări sociale obligatorii organizate sub formă de servicii fără caracter economic de interes general, a serviciilor legate de închisori, de securitate publică și de salvare, în măsura în care sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (h) și a serviciilor juridice, în măsura în care sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (d).

Directiva prevede faptul că statele membre instituie norme naționale pentru atribuirea contractelor de servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV a căror valoare este egală cu sau mai mare de pragul de 750.000 EUR fără TVA, în scopul garantării faptului că autoritățile contractante respectă principiul transparenței și al egalității de tratament pentru operatorii economici

Autoritățile contractante pot rezerva dreptul organizațiilor cu misiuni în domeniul serviciilor publice, de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale și culturale. Durata maximă a contractului este de trei ani.

Potrivit articolului 10, directiva nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect:

a. cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

b. cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, și nici contractelor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune;

c. servicii de arbitraj și de conciliere;

d. servicii juridice;

e. servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate;

f. împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;

g. contracte de muncă;

f) servicii de apărare civilă, protecție civilă și prevenirea pericolelor prestate de organizații sau asociații non-profit, cu excepția serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților;

i. servicii publice de transport de călători feroviar sau cu metroul;

j. servicii de campanie politică atribuite de un partid politic în contextul unei campanii electorale.

2. Exceptări de la aplicarea Directivei în cazul unor contracte de achiziții publice încheiate între entități din sectorul public

Aceste exceptări au fost introduse pentru a realiza un echilibru adecvat între interesul de cooperare între autorități și nevoia de concurență nedenaturată.[2]

Ele vizează contractele de achiziții publice atribuite de o autoritate contractantă, unei persoane juridice de drept privat sau public asupra căreia autoritatea contractantă exercită un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii precum și contractele care instituie sau pun în aplicare o cooperare între autoritățile contractante participante, cu scopul de a asigura prestarea serviciilor publice în vederea îndeplinirii obiectivelor comune.

3. Comunicarea electronică și utilizarea cataloagelor electronice

Toate comunicările și schimburile de informații în temeiul directivei, în special depunerea ofertelor, trebuie efectuate prin mijloace electronice de comunicare.

În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritățile contractante pot solicita ca ofertele să fie prezentate sub formă de catalog electronic sau să includă un catalog electronic. Directiva permite statelor membre ca acestea să impună obligativitatea utilizării cataloagelor electronice în legătură cu anumite tipuri de achiziții.

4. Termene mai scurte și termene stabilite de comun acord între autoritățile contractante și operatorii economici

• procedura deschisă: Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare, sau 30 de zile în cazul în care ofertele pot fi depuse prin mijloace electronice. Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție, sau în caz de urgență, termenul minim de primire a ofertelor poate fi redus la 15 zile.

• procedura restrânsă: Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. În caz de urgență, termenul minim de primire a a cererilor de participare poate fi redus la 15 zile.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare. Termenul poate fi redus cu 5 zile în cazul în care autoritatea contractantă acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice

Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție, sau în caz de urgență, termenul minim de primire a ofertelor poate fi redus la 10 zile.

Statele membre pot prevedea că, toate autoritățile contractante regionale și locale sau anumite categorii specifice ale acestora pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord între autoritatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți candidații selectați să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și depunerea ofertelor. În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puțin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare.

• procedura de negociere competitivă: Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. Termenul minim de primire a ofertelor inițiale este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația. De asemenea se aplică reducerile de termene prevăzute la procedura restrânsă și posibilitatea stabilirii de comun acord a termenelor.

• procedura de dialog competitiv : Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare.

5.Parteneriatul pentru inovare

În cazul parteneriatelor pentru inovare, autoritatea contractantă urmărește achiziționarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare pentru satisfacerea unei necesități care nu poate fi satisfăcută prin achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piață.

Parteneriatul pentru inovare are ca ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritățile contractante și participanți.

 6.Achiziții comune ocazionale

Două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun, acestea fiind responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

7. Achiziții care implică autorități contractante din state membre diferite

Directiva permite: mai multor autorități contractante din state membre diferite să atribuie în comun un contract de achiziție publică, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziții; efectuarea activităților de achiziție centralizate de un organism central de achiziție situat în alt stat membru decât cel al autorității contractante și; efectuarea activităților de achiziție de către o entitate înființată de mai multe autorități contractante din state membre diferite.

8. Consultări preliminare ale pieței

Înainte de a lansa o procedură de achiziție, autoritățile contractante pot desfășura consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției și pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele și cerințele lor în materie de achiziții.

9. Obligativitatea împărțirii pe loturi în cazul anumitor contracte

Statele membre pot stabili norme privind atribuirea contractelor sub formă de loturi separate în temeiul anumitor condiții care urmează să fie specificate în conformitate cu dreptul lor intern.

De asemenea, autoritățile contractante sunt obligate să indice principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face împărțirea pe loturi, motive care se includ în documentele achiziției sau în raportul individual.

10. Posibilitatea statelor membre de a prevedea excepții de la motivele de excludere obligatorii

Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie, în mod excepțional, pentru cerințe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecția mediului. Derogarea poate fi prevăzută și pentru cazul în care o excludere ar fi în mod evident disproporționată, mai ales atunci când sunt neplătite doar sume minore din impozite sau contribuții la asigurările sociale sau atunci când operatorul economic a fost informat cu privire la suma exactă datorată în urma încălcării obligațiilor sale legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale într-un moment în care nu a avut posibilitatea să ia măsuri înainte de expirarea termenului pentru solicitarea participării sau, în cazul procedurilor deschise, a termenului pentru depunerea ofertei.

11. Documentul european de achiziție unic (DEAU) și Arhiva de certificate online (e-Certis)

DEAU constă într-o declarație oficială a operatorului economic, potrivit căreia nu se aplică motivul relevant de excludere și/sau este îndeplinit criteriul de selecție relevant, și furnizează informațiile relevante solicitate de către autoritatea contractantă.

DEAU se elaborează pe baza unui formular standard stabilit de Comisie și se eliberează exclusiv în format electronic. Comisia pune la dispoziție în e-Certis toate versiunile lingvistice ale DEAU.

Autoritățile contractante recurg la e-Certis și solicită în principal acele tipuri de certificate sau forme de documente justificative care sunt cuprinse în e-Certis.

 12. Atribuirea contractului pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorității contractante este identificată pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, și poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziții publice în cauză.

Statele membre pot prevedea ca autoritățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de autorități contractante sau la anumite tipuri de contracte.

13. Posibilitatea autorității contractante de a efectua plăți directe subcontractantului

Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziții publice (contractantul principal). De asemenea, trebuie asigurate mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite.

14. Modificarea contractelor și schimbarea partenerului contractual

Noile dispoziții confirmă faptul că modificările substanțiale la un contract în cursul perioadei sale de execuție vor fi luate în considerare pentru a se stabili necesitatea atribuirii unui nou contract și demararea unui nou proces de achiziție.

De asemenea, este permisă înlocuirea contractantului căruia autoritatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, dacă aceasta este consecința:

– unei clauze sau opțiuni de revizuire fără echivoc;

– preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

-asumării de către autoritatea contractantă însăși a obligațiilor contractantului principal față de subcontractanții săi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația națională.

15. Guvernanță

Directiva impune statele membre să stabilească norme pentru a preveni, identifica și remedia conflictele de interese apărute în desfășurarea procedurilor de achiziție, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenței și să se asigure un tratament egal pentru toți operatorii economici.

Statele membre trebuie să se asigure că:

– sunt disponibile gratuit informații și orientări privind interpretarea și aplicarea legislației Uniunii privind achizițiile publice, pentru a ajuta autoritățile contractante și operatorii economici, în special IMM-urile, să aplice în mod corect normele Uniunii privind achizițiile publice; și

– sprijinul este disponibil autorităților contractante în vederea planificării și desfășurării procedurilor de achiziții publice.

– autoritățile contractante acordă acces la contractele încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

a. 1.000.000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii;

b. 10.000.000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări.

…///…

[1]Cauza C- 107/98 ,,Teckal”, Cauza C- 480/06 ,,Hamburg”, Cauza C-454/06 ,,Pressetext”

[2]http://www.legal500.com/assets/images/stories/firmdevs/pedersen.olsson-in-house-pro-pplr20120201020kp.pdf

]]>

Conferința Anuală de Achiziții Publice va avea loc în perioada 20-21 mai – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice

Conferința Anuală de Achiziții Publice va avea loc în perioada 20-21 mai – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice.]]>

Sorin Oprescu, Primarul Bucureștiului: „Legislația trebuie să se facă cu multă dăruire” – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice

Sorin Oprescu, Primarul Bucureștiului: „Legislația trebuie să se facă cu multă dăruire” – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice.]]>

Orizont 2020 – cercetare si inovare

[caption id="attachment_3358" align="aligncenter" width="740"]Orizont 2020 - Iasi Orizont 2020 – Iasi[/caption]

Am avut deosebita plăcere de a participa ca parteneri la organizarea evenimentului dedicat finanțărilor pentru industria IT, pe 9 Mai în Sala Mare a Palatului Roznovanu, Iași.

Programul-cadru european „Orizont 2020″ dispune de un buget de 70 de miliarde de euro şi urmăreşte în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice, ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei „Europa 2020″.

Programul «Orizont 2020» este un tip de program ce aduce elemente noi pentru Uniunea Europeană, favorabile şi participării mediului privat:

  1. Simplificarea formalităților de acces şi implementare pentru toate tipurile de entități – privat, public, academic;

  2. Îmbinarea cercetării cu inovarea – de la cercetare, la comercializare, cuprinzând toate formele de inovare;

  3. Focus pe schimbările societale, din sănătate, energie, transport şi nu numai.

Programul evenimentului a fost următorul:

08:45 – 09:00

Înregistrarea participanților

9:00 – 09:30

Cuvântul de deschidere al d-lui Primar al Municipiului Iași 

Gheorghe Nichita

 Deschiderea evenimentului – Corina Homeucă – Expert Accesare Fonduri Europene, Manager de Proiect –  Intelinvest Consulting

09:30 – 10:00

“Orizont 2020” –   oportunități de finanțare cercetare și inovare în domeniul IT

Viorel Vulturescu – Director Direcţia Programe CDI pentru Priorități Europene si Internaționale, Ministerul Educației Naționale

Mircea Sbârnă, –  fost negociator Orizont 2020, ex-consilier Cercetare, Inovare și spațiu, Reprezentanța Permanentă a Romaniei pe lângă UE

10:00 – 10:15

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare in cadrul APL    “eGOS  – servicii de e-orientare şi e-guvernare “ – Cristina Nucuță – Manager proiect eGOS, Expert In Privacy, Personal Data Protection and Security Devices, Primăria Iași

10:15 – 10:30

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare in IT – Facultatea de Informatică UAIC Iași

10:30 – 10:45

Bune practici în implementare proiecte de cercetare – inovare – Institutul de Cercetare “Petru Poni”  – Valeria Harabagiu –  Secretar Științific

10:45 – 11:15

Coffee Break

11:15 – 11:45

Cele mai bune practici in achizițiile publice in contextul proiectelor cu finanțare europeană  – Adrian Ceparu – “Ceparu –Irimia”– Avocat Expert achiziții publice, membru al Comitetului Consultativ al României în Achiziții Publice de pe langă Comisia Europeană

11:45 – 12:30

Workshop linii de finanțare Orizont 2020 – industria IT-

Gabriel Neagu – Cercetător principal si Manager Proiecte Europene – Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare in Informatică, București ( oportunități de finanțare pentru proiecte de cercetare-inovare in domeniul ITC în programul Orizont 2020  – programul de lucru, reguli de participare,  activități eligibile, buget, cofinanțare, parteneriate, termene limită pentru depunerea propunerilor

Viorel Vulturescu – Director Direcţia Programe CDI pentru Priorități Europene şi Internaţionale, Ministerul Educației Naționale – organizarea participării la Orizont 2020 (acces la informații, facilități, recomandări de abordare, inclusivDOs and DON’Ts)

Vom reveni cu informații despre eveniment.

[caption id="attachment_3356" align="aligncenter" width="686"]Orizont 2020 Orizont 2020[/caption]   [caption id="attachment_3355" align="aligncenter" width="686"]Orizont 2020 Orizont 2020[/caption]

]]>

In direct – Conferinta Internationala Achizitii Publice – 15 mai 2014

Conferinta Internationala de Achizitii Publice – Reforma legislației europene a achizițiilor publice – implicații legale, teoretice și practice, organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia în data de 15 mai 2014 la Novotel Bucarest City Centre se va transmite live pe paginile noastre de pe platformele Livestream si Facebook. Pentru accesarea transmisiunii va trebui doar sa creati un cont pe una dintre platforme si sa va autentificati in ziua conferintei. ]]>

Conferinta internationala de achizitii publice din 15 mai 2014 va fi transmisa live pe Internet

Numărul ridicat de solicitări venite din partea agenţilor economici, autorităţilor publice dar şi a firmelor de consultanţă şi societăţilor de avocatură au făcut imposibilă confirmarea participării tuturor solicitanţilor la Conferința Internațională – Reforma legislației europene a achizițiilor publice – implicații legale, teoretice și practice organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia în data de 15 mai 2014 la Novotel Bucarest City Centre. Mai mult decât atât, am fost nevoiţi să limităm participarea la unul, maxim doi reprezentanţi pentru fiecare solicitant.

Din respect pentru interesul arătat de toţi solicitanţii, vă anunţăm că vom face tot posibilul pentru a transmite live intervenţiile din ziua conferinţei şi avem în vedere postarea ulterioară a înregistrărilor şi a materialelor care vor fi prezentate.

Precizăm că evenimentul va putea fi urmărit gratuit în transmisie directă prin accesarea linkului care va fi publicat în timp util pe blogul nostru www.avocat-achizitii.com dar și pe pagina de Facebook a Societății de avocați Ceparu și Irimia. Veţi putea pune întrebări speakerilor prin intermediul reţelei de socializare Twitter dar şi a chatului Facebook. Materialele conferinței vor fi disponibile pe www.avocat-achizitii.com dar şi pe pagina de Youtube a societăţii noastre.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptam!

Facebook: https://www.facebook.com/pages/Societate-de-avocati-Ceparu-si-Irimia/202784186476964

Twitter: @CeparusiIrimia

Youtube: http://www.youtube.com/user/CeparusiIrimia

 ]]>

Noutăţi privind  modul de dovedire a îndeplinirii cerinţelor de calificare, prin prisma Directivei 2014/24/UE

Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

I. Una dintre reglementările importante aduse de Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului este şi cea legată de utilizarea documentului european de achiziție unic (DEAU).

În legislaţia naţională o prevedere similară o regăsim la art. 11 alin. (4) din HG nr. 925/2006, introdusă de HG nr. 834/2009.

De la apariţia acestui articol în 2009 şi până în prezent, declaraţia pe propria răspundere a stârnit nenumărate controverse, adevărate „furtuni” printre actorii implicaţi în achiziţiile publice, părerile fiind împărţite în două tabere:

– una ce susţine o declaraţie însoţită de anexă în care „ofertantul trebuie să menţioneze succint, dar precis, modul concret de îndeplinire a respectivelor cerinţe – inclusiv, dacă au fost solicitate, diverse valori, cantităţi sau altele asemenea.”

–  şi alta ce consideră că e suficientă o declaraţie sub foma unei simple fraze, de genul „îndeplinesc toate cerinţele de calificare”, dar fără absolut nicio altă informaţie referitoare la calificare.

E bine cunoscut că aceste dispute au fost antrenate tocmai de deciziile contradictorii emise de CNSC şi curţile de apel, de inexistenţa unei opinii comune între complete şi instituţii.

Problema nu se pune în ceea ce priveşte informaţiile care pot fi verificate şi de autoritatea contractantă (cifra de afaceri, plata datoriilor etc.) ci elementele pentru care autoritatea nu are absolut nicio informaţie în vreun document al ofertei, nu deţine nicio sursă de edificare ce ar face trimitere la experţi, terţii susţinătorii, subcontractanţii, experienţa similară etc. În atare condiţii, autoritatea nu are cum să prevadă modalitatea de îndeplinire a cerinţelor.

Mai mult, dacă în procedură e implicat un operator din afara României, nici asupra cifrei de afaceri, ori a plăţii datoriilor către bugetul de stat, autoritatea nu se poate lămuri.

Astfel, declaraţia pe propria răspundere a devenit un măr al discordiei în procedurile de atribuire.

Mulţi specialişti, acerbi luptători ai menţinerii unei declaraţii simple, fără anexă, prevesteau elaborarea unei directive ce le va confirma ideea.  Dar timpul şi practica au infirmat aşteptările lor.

În aceast sens, Directiva 2014/24/UE, publicată în 28 martie 2014, ne anunţă regulile ce vor guverna şi achiziţiile publice din România.

În preambulul Directivei, la considerentul (84) regăsim prevederi cât se poate de avantajoase pentru derulare achiziţiilor într-un mod facil: utilizarea documentului european de achiziție unic (DEAU), ce constă într-o declarație pe propria răspundere actualizată, cu rol de „simplificare considerabilăîn beneficiul atât al autorităților contractante, cât și al operatorilor economici”, de reducere a formalismului exagerat privind depunerea documentelor de calificare.

O asemenea dispoziţie a fost introdusă în special la cererea IMM-urilor, ce au apreciat drept un obstacol în calea participării solicitarea excesivă a unui număr mare şi inutil de documente, cum ar fi „certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere și de selecție”.

În rezolvarea problemei, legiuitorul a propus remiterea de către operatorul economic a unui DEAU actualizat.

După expunerea motivelor de introducere DEAU- descrise în considerentul (84), art. 59 al Directivei 2014/24/UE detaliază modalităţile de utilizare/aplicare ale documentului:

– la momentul depunerii, „autoritățile contractante acceptă documentul european de achiziție unic DEAU […] ca o dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terțe părți care confirmă că operatorul economic în cauzăîndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a) nu se află în una dintre situațiile menționate la articolul 57[1] în care operatorii economici sunt sau pot fi excluși;

(b) îndeplinește criteriile de selecție relevante care au fost stabilite în conformitate cu articolul 58[2];

(c) dacă este cazul, respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în conformitate cu articolul 65[3].”

– în document trebuie precizate entităţile, terţii responsabili cu întocmirea documentelor justificative;

– e obligatorie consemnarea în DEAU a adreselor de internet ale bazelor de date sau a oricăror date de identificare de unde autoritatea contractantă ar putea obţine informaţii privind modul de îndeplinire a cerinţelor de calificare;

– în orice moment, în vederea unei bune derulări a procesului de evaluare, autoritatea are dreptul de a solicita documentele din DEAU;

– ofertantul căruia s-a decis atribuirea contractului va trebui să furnizeze, în mod obligatoriu, dovezile pertinente pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor de calificare – considerentul (84).

Deşi art. 59 alin. (2) din Directivă stabileşte anumite condiţiile de emitere DEAU (existenţa unui formular standard, eliberarea electronică etc), referitor la conţinutul documentului interpretarea, în spiritul legii europene, nu poate fi decât una: declaraţia trebuie să conţină un minim de informaţii pentru identificarea modului de îndeplinire a cerinţelor de calificare/ selecţie.

II. O altă noutate introdusă de Directiva 2014/24 este cea de la considerentul (85), de interpretare a dovezilor îndeplinirii cerinţelor de calificare: în evaluare autoritatea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente informaţii. În acest sens, este redat exemplul unei datorie restante „la contribuțiile la asigurările sociale ce a fost între timp achitată”.

Transpunerea considerentului (85) în legislaţia naţională ar diminua numărul excluderilor neîntemeiate din procedură.

În practică există situaţii în care, dacă ofertantul la data depunerii ofertelor avea datorii către bugetul consolidat era respins, chiar dacă pe parcursul derulării procedurii dovedea achitarea lor.

O altă situaţie similară este cea a neautorizării operatorului economic la data depunerii ofertelor, chiar dacă, la numai trei zile, operatorul prezintă autorizaţia emisă după termenul limită de depunere.

Autoritatea contractantă ar trebui să interpreteze cerinţele de calificare în sensul deţinerii de către ofertant a resurselor necesare executării contractului.

În acest mod, autoritatea se va asigură că, la momentul semnării contractului, ofertantul câştigător posedă minimul impus pentru derularea contractului.

Or, nicăieri în documentaţia de atribuire nu e specificat momentul la care trebuie făcută dovada îndeplinirii cerinţelor. Poziţionarea în timp (înainte de atribuire) se face doar în considerentul (84), unde se atrage atenţia autorităților contractante de a nu încheia contractele cu ofertanţii care nu sunt în măsură să facă dovada respectării cerinţelor.

De aceea, menţiunea de la considerentul (85) conform căreia „este important ca deciziile autorităților contractante să se bazeze pe informații recente în special cu privire la motivele de excludere, dat fiind că pot interveni modificări importante destul de rapid” vine tocmai în sprijinul operatorilor economici care, justificând temeinic, demonstrează că nu au posibilitatea îndeplinirii/ dovedirii până la termenul de depunere.

Mai mult, se recomandă verificarea informaţiilor prin accesarea „bazele de date relevante, care ar trebui să fie naționale, adică să fie administrate de autorități publice”.

Date fiind argumentele de mai sus, să sperăm că se va renunţa la practica respingerii concurenţilor pe  motiv că nu fac dovada:

– cifrei de afaceri, deşi acestea s-ar putea citi din siteul www.mfinante.ro;

– plăţii datoriilor, deşi autoritatea ar fi avut posibilitatea să solicite informaţii direct de la Ministerul Finanţelor etc.

Pentru reducerea birocraţiei, în acelaşi considerent (85), Comisia a înscris unul din dezideratele sale în achiziţii: „promovarea de măsuri care să poată facilita accesul electronic ușor la informații actualizate, cum ar fi instrumentele de consolidare care permit accesul la dosarele virtuale ale societăților sau mijloacele de facilitare a interoperabilității între baze de date sau alte măsuri de sprijin de acest tip.”

III. Încă o regulă nouă de evaluare inclusă în Directivă se referă la utilizarea de către autoritatea contractantă a acelor documente „aflate în continuare la zi, care sunt deja în posesia lor de la proceduri de achiziții anterioare”.

La procedurile de achiziţii publice iniţiate de instituţiile cu un volum mare de investiţii, cum ar fi primăriile de municipii ori consiliile judeţene, operatorii economici participă, de multe ori, concomitent la mai multe atribuiri. De exemplu, derularea a trei achiziţii de lucrări reabilitare drumuri judeţene în comuna A, comuna B şi comuna C. Documentaţiile de atribuire fiind similare, cerinţele de calificare, implicit documentele doveditoare, sunt aproape identice. De exemplu: certificatul emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cazierul fiscal al societăţii, al administratorului, certificate de atestare fiscală emise de Ministerul de Finanţe şi de Consiliul Local.

Conform noii dispoziţii, dacă ofertantul a depus la dosarul primei proceduri lansate documentele cerute prin fişa de date, iar la următoarele le-a menţionat în declaraţia pe propria răspundere, autoritatea ar trebui să apeleze pentru celelate două proceduri la înscrisurile din prima achiziţie.

În plus, prin Directivă se propune interzicerea solicitării documentelor valabile aflate la autoritatea contractantă la alte proceduri.

O asemenea măsură ar trebui să conducă, drept consecinţă imediată, la interdicţia înscrierii în fişa de date a obligaţiei depunerii documentelor şi în original şi în copie (uneori câte 3 sau 5 exemplare).

Dar „punerea în aplicare a acestei sarcini ar trebui să devină efectivă numai după ce utilizarea mijloacelor electronice de comunicare devine obligatorie, întrucât gestionarea electronică a documentelor va ușura mult sarcina autorităților contractante”

Deşi statele membre au obligaţia ca, până la 18 aprilie 2016, să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma noilor directive, practica în domeniul achiziţiilor ar trebui să tindă, până la transpunere, spre respectarea obiectivelor acestor directive.

 [1] Art.57 al Directivei 2014/24/UE se referă la situaţia personală a ofertantului/ candidatului, cuprinzând cel puţin situaţiile de la art. 69^1, 180, 181 din OUG nr. 34/2006, Ordinul  nr. 314/2010 precum şi multe alte noi cazuri de excludere. Ar fi interesant de văzut modul de identificare, cel puţin în practica românească, a situaţiilor expuse de art.57 din noua directiva.

[2] Art.57 al Directivei 2014/24/UE Criterii de selecție: capacitatea de exercitare a activității profesionale; situația economică şi financiară; capacitatea tehnică și profesională.

[3] Art.65 al Directivei 2014/24/UE: Reducerea numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe

]]>