Dana MOCANU – Expert accesare fonduri europene AEXA
Editorial Revista AEXA – octombrie 2016
Perfomanța sistemului public și a mediului de afaceri, ca elemente centrale ale dezvoltării unei societăți, necesită în primă instanță existența unei planificări/programări a proiectelor/activităților/obiectivelor acestora pe termen mediu și lung, indiferent de modul de organizare sau de sistemul guvernământ. Nu se poate discuta despre performanța unui sistem într-un cadru legislativ, financiar, etc. fără predictibilitate și coerență. Nu se poate discuta despre eficiență și sustenabilitate raportat la sistemul public și mediul de afaceri în condițiile în care nu se poate previziona evoluția factorilor care au impact asupra acestora. Modificările repetate și redundante ale cadrului legislativ, financiar, etc. pot genera haos și pierderea încrederii populației în sistemul public și mediul de afaceri, ceea ce va avea un impact negativ în plan economic.
În România, existența unui cadru legislativ alambicat, în continuă schimbare – modificări repetate care nu generează efecte pozitive -, facilități acordate mediului de afaceri și apoi retrase nu pot contribui pe de o parte la consolidarea unui mediu de afaceri sănătos și sustenabil, iar pe de altă parte la dezvoltarea antreprenoriatului în România. În acest context, oportunitățile de finanțare din fonduri europene sunt abordate în același mod. În condițiile în care la nivelul statelor membre UE și ale instituțiilor europene, IMM-urile sunt considerate motorul și cheia dezvoltării sustenabile a economiilor statelor membre și a Uniunii Europene și sunt tratate ca atare, în România lucrurile nu se întâmplă astfel. Astfel, oportunitățile de finanțare dedicate mediului de afaceri și în special IMM-urilor, au fost stabilite fără o raportare pe de o parte la nevoile acestora, iar pe de altă parte la rolul și impactul acestora la nivelul indicatorilor macro-economici. În acest context, s-a stabilit la nivelul instituțiilor publice care gestionează fondurile europene un set de domenii de activitate pentru care se acordă finanțări nerambursabile. În mod logic și raportat la principiile de management/planificare strategică, acestea ar fi trebuit corelate cu obiectivele/prioritățile stabilite în cadrul strategiilor de dezvoltare de la nivelul fiecărui domeniu (competitivitate, educație, sănătate, etc.). Un exemplu în acest sens este lista de coduri CAEN eligibile pentru finanțările dedicate IMM-urilor – aceasta nu a fost corelată cu strategia națională de competitivitate, ceea ce este cel puțin nefiresc și creează premisele teoriei haosului. Există domenii economice considerate (și tratate ca atare) ca generatoare de valoare adăugată în România? NU. Care sunt primele 3 domenii de activitate considerate ca strategice din punct de vedere al dezvoltării economice a României? Este o întrebare la care nu se poate răspunde, nici de către noi – cetățenii și nici de către factorii de decizie. Această stare de lucruri are un impact negativ nu numai asupra mediului de afaceri, dar și asupra sistemului public însuși, care ar trebui să asigure stabilitate, coerență și dezvoltare economică.
În același timp, oportunitățile de finanțare dedicate autorităților publice au avut același parcurs în faza de programare. Astfel, definirea tipurilor de investiții și condițiilor de eligibilitate ce vor fi finanțate din fonduri europene nu s-a realizat pe baza unei analize profunde a nevoilor de finanțare de la nivel local, în condițiile în care în cuprinsul cererii de finanțare se solicită ca beneficiarul să descrie nevoia căreia i se adresează proiectul. Situație care a condus la definirea unor activități eligibile și condiții de eligibilitate care nu sunt relevante pentru potențialii beneficiari, ceea ce a determinat un procent scăzut de proiecte depuse pe liniile de finanțare.
Un alt element important este modalitatea în care se lansează liniile de finanțare de către autoritățile de management. Există periodic, dar inconstant, calendare privind lansarea liniilor de finanțare care de cele mai multe ori nu se respectă. Pregătirea unui proiect implică o perioadă de timp semnificativă pentru analiza criteriilor de eligibilitate, corelarea nevoilor potențialilor beneficiari cu intervențiile finanțate și elaborarea studiilor/analizelor/documentațiilor tehnice. Având în vedere acest aspect precum și faptul că, oportunitățile de finanțare nu se pliază pe nevoile reale existente la nivel local elaborarea unui proiect de către potențialii beneficiari devine un demers nefezabil și ca urmare se poate ajunge în situația în care se renunță, ceea ce are un impact negativ asupra gradului de absorbție al fondurilor europene și asupra dezvoltării locale.
Accesarea fondurilor europene nerambursabile reprezintă o soluție de finanțare pentru dezvoltarea comunităților locale și a mediului de afaceri. Dar, câtă vreme acestea nu sunt programate pe baza unui proces de analiză profundă a nevoilor potențialilor beneficiari și tinând cont de direcțiile/prioritățile de dezvoltare de la nivel național corelate cu cele de la nivelul Uniunii Europene, sintagma ”soluție” este pusă sub semnul întrebării. În condițiile în care scopul general al fondurilor europene nerambursabile este să contribuie la dezvoltarea economică și socială a României, împreună cu fondurile de la bugetul de stat și local, lipsa corelării nevoilor de dezvoltare cu oportunitățile de finanțare generează ineficiență și neîndeplinirea obiectivelor acestora. Managementul unei comunități locale sau a unei companii presupune planificarea resurselor și a activităților/investițiilor pe termen mediu și lung. În acest context, lipsa de predictibilitate a lansărilor oportunităților de finanțare generează presiune asupra comunităților locale și mediului de afaceri, presiune care poate determina frustrare și blocaj.
Având în vedere următoarele considerente:
-
existența unui set de nevoi la nivelul comunităților locale și a mediului de afaceri care reclamă fonduri,
-
existența unor oportunități de finanțare care pot deveni active oricând (eventual de azi pe mâine),
-
existența unor investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare care nu sunt corelate cu nevoile,
accesarea fondurilor europene se face, în practică, prin mai multe tipuri de ”abordări”:
-
în cazul în care nevoile nu sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”ajustare” nevoi pentru a fi conforme cu investițiile eligibile din cadrul oportunităților de finanțare,
-
în cazul în care nevoile nu sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”ignorare” oportunități de finanțare,
-
în cazul în care nevoile sunt conforme cu tipurile de investiții eligibile din cadrul oportunităților de finanțare și lipsa predictibilității lansărilor liniilor de finanțare – abordare de tip ”pe repede înainte” cu impact negativ asupra calității proiectelor.