1. Context general
Piața achizițiilor publice din România a continuat în primul trimestru al anului 2026 procesul de consolidare și digitalizare început în ultimii ani, sub coordonarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) și prin utilizarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP).
În T1 2026, piața a fost influențată de:
- actualizarea pragurilor valorice aplicabile procedurilor de achiziție publică începând cu 1 ianuarie 2026;
- accentuarea utilizării fondurilor europene din exercițiul financiar 2021–2027 și PNRR;
- creșterea ponderii procedurilor digitalizate;
- presiunea privind eficiența cheltuirii fondurilor publice;
- intensificarea controalelor privind conformitatea și integritatea procedurilor.
Conform cadrului legislativ aplicabil în 2026, principalele acte normative rămân:
- Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
- Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;
- HG nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice;
- instrucțiunile și notificările emise de ANAP.
Surse legislative și instituționale relevante:
2. Modificări legislative relevante în 2026
2.1 Actualizarea pragurilor valorice
Începând cu 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare noile praguri valorice aplicabile procedurilor de achiziții publice, actualizate în conformitate cu regulamentele europene.
Principalele praguri aplicabile conform Legii nr. 98/2016 sunt:
| Categoria | Prag 2025 | Prag 2026 |
|---|---|---|
| Lucrări | 27.334.460 lei | 26.960.556 lei |
| Produse și servicii | 705.819 lei | 698.460 lei |
| Produse și servicii pentru autorități locale | 1.090.812 lei | 1.077.624 lei |
| Servicii sociale și alte servicii specifice | 3.701.850 lei | 3.741.750 lei |
Impactul principal asupra pieței:
- creșterea numărului de achiziții directe și proceduri simplificate;
- reducerea duratei de atribuire pentru proiectele de valoare medie;
- creșterea concurenței în segmentul IMM;
- necesitatea unei monitorizări mai stricte a fragmentării achizițiilor.
Sursa: ANAP – notificare privind pragurile valorice 2026 (avocatnet.ro)
3. Dimensiunea pieței de achiziții publice în T1 2026
3.1 Tendințe generale
În primul trimestru al anului 2026, piața achizițiilor publice din România a fost caracterizată de:
- menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice;
- accelerarea procedurilor finanțate din PNRR;
- creșterea ponderii proiectelor de infrastructură;
- intensificarea achizițiilor în domeniul digitalizării administrației;
- consolidarea segmentului de servicii de consultanță și proiectare.
Estimările pieței indică un volum ridicat al procedurilor publicate în SEAP, cu accent pe:
- infrastructură rutieră;
- sănătate;
- energie;
- IT și digitalizare;
- construcții publice;
- servicii sociale.
3.2 Specificități
Conform datelor publicate de ANAP și SEAP, cele mai active autorități contractante în T1 2026 au provenit din:
- administrația publică locală;
- companiile naționale de infrastructură;
- sectorul sanitar;
- operatorii regionali de utilități.
Sursa: Raport statistic ANAP privind procedurile de atribuire în SEAP (anap.gov.ro)
4. Analiza pe sectoare
4.1 Infrastructură și construcții
Sectorul infrastructurii a rămas principalul motor al pieței de achiziții publice.
Principalele caracteristici:
- continuarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres;
- investiții în infrastructura feroviară;
- proiecte de modernizare urbană;
- lucrări finanțate prin PNRR și fonduri europene.
Tendințe:
- creșterea valorii contractelor mari;
- utilizarea acordurilor-cadru;
- accent pe criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”;
- creșterea cerințelor ESG și de sustenabilitate.
4.2 IT și digitalizare
Achizițiile de servicii IT au continuat să crească în T1 2026.
Zone dominante:
- cloud guvernamental;
- securitate cibernetică;
- digitalizarea serviciilor publice;
- interoperabilitate și automatizare;
- infrastructură hardware și software.
Piața a fost caracterizată de:
- concurență ridicată;
- număr crescut de contestații;
- accent pe conformitatea tehnică;
- utilizarea criteriilor de evaluare complexe.
4.3 Sănătate
Sectorul medical a rămas unul dintre cele mai dinamice segmente.
Principalele categorii:
- echipamente medicale;
- consumabile;
- servicii de mentenanță;
- infrastructură spitalicească;
- digitalizare medicală.
Tendința dominantă a fost consolidarea achizițiilor centralizate și profesionalizarea documentațiilor de atribuire.
5. Nivelul concurenței și participarea IMM-urilor
În T1 2026 s-a observat:
- creșterea participării IMM-urilor la procedurile simplificate;
- utilizarea mai frecventă a subcontractării;
- interes crescut pentru acordurile-cadru;
- consolidarea consorțiilor pentru proiectele mari.
Provocări identificate:
- termene reduse pentru depunerea ofertelor;
- complexitatea cerințelor tehnice;
- dificultăți privind garanțiile și capacitatea financiară;
- întârzieri la plata contractelor.
În zona infrastructurii mari s-a menținut o concentrare ridicată a pieței în jurul operatorilor economici cu experiență în proiecte europene.
6. Contestații și litigii
În primul trimestru al anului 2026, piața a continuat să înregistreze un nivel ridicat al contestațiilor formulate la CNSC și în instanță.
Principalele motive:
- specificații tehnice restrictive;
- criterii de calificare disproporționate;
- evaluarea ofertelor;
- clarificări insuficiente;
- excluderea ofertanților.
Cele mai afectate sectoare:
- IT;
- infrastructură;
- servicii complexe;
- echipamente medicale.
Impact asupra pieței:
- întârzieri în implementarea proiectelor;
- creșterea costurilor administrative;
- presiune asupra autorităților contractante pentru profesionalizare.
7. Digitalizarea pieței de achiziții publice
Digitalizarea a continuat să reprezinte principalul vector de modernizare a pieței.
Direcții relevante în T1 2026:
- extinderea utilizării SEAP/SICAP;
- automatizarea verificărilor;
- integrarea datelor privind contractele;
- transparență sporită;
- utilizarea analizei de risc.
SEAP a rămas principalul canal operațional pentru:
- publicarea procedurilor;
- depunerea ofertelor;
- clarificări;
- evaluare;
- publicarea contractelor și rezultatelor.
Sursa: SEAP / SICAP – platforma electronică de achiziții publice (e-licitatie.ro)
8. Riscuri și provocări pentru restul anului 2026
Principalele riscuri identificate
- Întârzieri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene;
- Creșterea numărului de contestații;
- Capacitate administrativă redusă la nivel local;
- Presiuni inflaționiste asupra contractelor de lucrări;
- Deficit de specialiști în achiziții publice și management contractual.
Oportunități
- Accelerarea absorbției fondurilor europene;
- Creșterea investițiilor în infrastructură;
- Dezvoltarea achizițiilor verzi și sustenabile;
- Digitalizarea administrației publice;
- Creșterea participării IMM-urilor.
9. Concluzii
Piața achizițiilor publice din România în T1 2026 a fost caracterizată de un nivel ridicat de activitate, impulsionat de investițiile publice și finanțările europene.
Actualizarea pragurilor valorice, digitalizarea procedurilor și accentul pe transparență au influențat semnificativ modul de desfășurare a procedurilor de atribuire.
Principalele concluzii:
- infrastructura și digitalizarea au dominat piața;
- procedurile simplificate au câștigat pondere;
- concurența s-a intensificat în sectoarele IT și servicii;
- profesionalizarea autorităților contractante devine esențială;
- gestionarea contestațiilor rămâne o provocare majoră.
Pentru restul anului 2026 se estimează:
- menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice;
- accelerarea proiectelor PNRR;
- consolidarea utilizării criteriilor ESG;
- extinderea digitalizării proceselor de achiziții publice.