Corupția în achizițiile publice

Teodora DOBROTĂ – Traducerea şi sinteza

Revista AEXA – septembrie 2016

Sursa: http://www.oecd.org/gov/ethics/Corruption-in-Public-Procurement-Brochure.pdf

Achizițiile publice se referă la achiziționarea de către guverne și întreprinderi ale statului de bunuri, servicii și lucrări. Este o activitate guvernamentală de mare importanță economică reprezentând 12% din PIB și 29% din cheltuielile publice generale în țările din OECD în 2013 (estimate a fi de aproximativ 4,2 trilioane de euro) fapt ce obligă guvernele să efectueze procedurile de achiziții publice în mod eficient și la standarde înalte pentru a asigura o calitate ridicată a furnizării de servicii și pentru a proteja interesul public.

Fiind una dintre activitățile guvernamentale extrem de vulnerabile la corupție, achizițiile publice oferă numeroase oportunități de redirecționare a fondurilor publice. Cum corupția în achizițiile publice denaturează concurența și limitează accesul pe piață al firmelor care refuză să întreprindă activități corupte, există o cerere în creștere pentru modernizarea domeniului din sectorul privat.

[pwal id=”147897842″ description=”Continuare pe baza de Share/Like/Tweet”][/pwal]

Costurile directe ale corupției includ transferurile de mită, cheltuieli mai mari, deficitul de servicii esențiale, calitate inferioară și alocarea incorectă a resurselor publice. Cei care oferă mită caută să-și recupereze banii prin prețurile exagerate, prin facturarea muncii neefectuate care nu îndeplinește standardele contractului, reducând calitatea muncii sau folosind materiale inferioare, rezultând în costuri exagerate și o scădere a calității. Un studiu efectuat de OECD și Banca Mondială a arătat că fenomenul corupției în sectoarele de infrastructură și de explorări duce la alocări greșite din bugetul public, serviciile fiind de calitate inferioară și în cantitate insuficientă. A fost estimat că un procent de 10-30% din investiția într-un proiect de construcție finanțat din fonduri publice poate fi pierdut prin gestionare defectuoasă și corupție, dar și procentele estimative 20-30% din valoarea proiectului sunt larg răspândite. Inițiativa de Transparență din Sectorul Construcțiilor estimează că “pierderile anuale în construcții la nivel mondial, prin proasta gestionare, ineficiență și corupție ar putea ajunge la de 2,5 mii de miliarde de dolari până în 2020 “(COST, 2012). În cadrul Uniunii Europeane, corupția este estimată la 120 de miliarde de euro pe an (Comisia Europeană, 2014a), ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul UE.

Corupția la achizițiile sub-centrale la nivel guvernamental, 63% din Achizițiile publice generale în OECD, este un motiv de îngrijorare. Pe de o parte, descentralizarea poate reduce domeniul de aplicare al corupției prin forțarea politicienilor de a fi mai responsabili în fața cetățenilor (alegătorii ar trebui să poată evalua corect calitatea conducerii și rezultatele acesteia și politicienii locali ar trebui să fie mai informați în legătură cu nevoile cetățenilor). Pe de altă parte, pot exista oportunități mai mari și obstacole mai puține în calea corupției la nivel local din cauza capacității reduse de guvernare. Astfel, în multe dintre țările OECD, riscuri semnificative de corupție provin dintr-un conflict de interese în procesul de luare a deciziilor, care poate denatura alocarea resurselor către achizițiile publice. Raportul OECD asupra Mitei din Străinătate (2014) oferă dovezi suplimentare care atestă vulnerabilitatea achizițiilor publice, mai mult de jumătate (57%) din cazurile de mituire străine având un contract de achiziții publice. Aproape două treimi (59%) din cazurile de mituire străine studiate au avut loc în sectoare strâns asociate cu achizițiile publice: industria extractivă (19%), construcțiile (15%), transportul și depozitarea (15%), precum și sectoarele de informații și de comunicații (10%).

Interesele financiare aflate în joc, volumul tranzacțiilor și interacțiunea strânsă între sectorul public și cel privat în atribuirea contractelor de achiziții publice, toate prezintă riscuri pentru integritatea procesului de achiziții publice. De multe ori, aceste riscuri sunt asociate cu faza de licitare însă pot apărea și în fazele de pre- și post-licitare. Problemele din etapa de pre-licitare sunt lipsa unei evaluări adecvate a necesităților, influența externă asupra deciziilor oficiale, acordul informal, planificarea slabă a achizițiilor, neconcordanța acestora cu procesul de luare a deciziilor privind investițiile, lipsa bugetului realist sau deficiențe în buget, specificațiile tehnice și criteriile care favorizeză o anumită companie, cererea nejustificată a mostrelor de bunuri sau servicii, iar în cee ce priveste procedura de achiziții, lipsa justificării procedurilor necompetitive și folosirea acestora pe temeiul unor exceptii legale. În etapa de licitare, acestea sunt lipsa invitației publice de participare la licitație, a criteriilor de evaluare sau a informațiilor despre achiziții, conflictul de interese și corupția în proces, iar în cazul atribuirii contractului, lipsa informațiilor corecte despre prețul real (reflectat într-un cost ridicat) sau al accesului la raportul procedurii.

În faza de post-licitare riscurile provin din managementul contractelor, abuzuri ale furnizorului în executarea contractului, în special în ceea ce privește calitatea, prețul și termenele limită, sau din separarea incorectă a taxelor financiare și facturarea falsă sau dublată.

Combaterea corupției și consolidarea integrității în achizițiile publice nu pot fi rezumate într-un simplu mecanism singular din cauza structurii complicate și a zonelor de risc multiple. Recomandarea OECD a Consiliului privind achizițiile publice evidențiază o serie de principii care ar putea, în mod direct sau indirect, duce la creșterea transparenței și a responsabilității.

Integritatea, care se referă la aplicarea consecventă a valorilor, principiilor și normelor, este o piatră de temelie a bunei guvernări și este esențială pentru menținerea încrederii în guvern. De aceea, un sistem coerent și cuprinzător ar trebui să stea la baza oricărui efort de combatere a corupției în achizițiile publice. Ciclul de achiziții publice implică mai mulți participanți din sectorul public și din cel privat și standarde ridicate de integritate ce trebuie să fie stabilite pentru toate părțile interesate. Spre exemplu, standardele din codurile de conduită aplicabile angajaților din sectorul public și privat pot fi extinse prin pacte de integritate.

Anumite țări OECD au introdus coduri de conduită specifice și coduri de etică pentru funcționarii din achiziții. Au dezvoltat ghiduri pentru a ajuta funcționarii să aplice aceste standarde în practica lor de zi cu zi. Standardele urmăresc să asigure că interesele private nu influențează necorespunzător sarcinile si responsabilitățile lor.

În ceea ce privește conflictul de interese de management, toate țările din OECD vizate de Studiul OECD 2014 privind Gestionarea Conflictelor de Interese în Ramura Executivă și Protecția Avertizorilor au raportat că au politici, reguli și proceduri pentru gestionarea conflictelor de interese.

Programele de etică și integritate pentru funcționarii publici și mai ales cei din domeniul achizițiilor publice pot informa și promova o cultură a integrității în organizațiile publice. Mecanismele de gestionare a conflictelor pot permite o flexibilitate suficientă autorităților competente pentru a găsi echilibrul corect între obiectivele de asigurare a nivelul corect de imparțialitate de recrutare de angajați competenți.

Transparența este esențială pentru reducerea riscurilor inerente în achizițiile publice, este un mecanism-cheie de sporire a integrității, contribuind la menținerea răspunderii părților interesate față de acțiunile lor. Aceasta permite întreprinderilor mici și mijlocii să participe într-un cadru mai echilibrat. Transparența este principalul instrument al OECD, pentru o promovare a integrității. De exemplu, Recomandarea OECD a Consiliului privind Achizițiile Publice recomandă ca aderenții să asigure un grad adecvat de transparență al sistemului de achiziții publice în toate etapele achiziției și Proiectul de Recomandare OECD a Consiliului privind Integritatea Publică recomandă ca aceștia să protejeze, de asemenea, integritatea și interesul public în toate etapele procesului, în special prin promovarea transparenței și guvernarea deschisă, inclusiv asigurarea în mod activ a accesului deplin la informații și răspunsurile în timp util la solicitările de informații. Guvernele ar trebui să adapteze gradul de transparență în funcție de destinatarul informațiilor și stadiul ciclului de achiziții, protejând în același timp secretele comerciale și informațiile de proprietate intelectuală și evitând informațiile care pot fi utilizate de către furnizorii interesați să denatureze concurența în procesul de achiziție. Transparența poate fi îmbunătățită în continuare prin asigurarea vizibilității fluxului de fonduri publice pe întreg ciclul de achiziții publice. Acesta permite părților interesate să înțeleagă prioritățile și cheltuielile guvernului și ajută la organizarea achizițiilor publice în mod strategic Participarea părților interesate Pentru a consolida încrederea în guvern, mai multe țări membre ale OECD au practici de lungă durată prin care o gamă largă de părți interesate sunt implicate în procesul de achiziție, inclusiv birourile anticorupție, organizațiile din sectorul privat, utilizatorii finali, societatea civilă, mass-media și publicul larg. Unele țări au introdus un control social direct prin implicarea cetățenilor în etapele critice ale procesului de achiziție. Un dialog transparent și regulat cu furnizorii și asociațiile de afaceri pot consolida înțelegerea tuturor factorilor care pot contribui la modelarea piețelor publice. Proiectul de Recomandare OECD a Consiliului privind Integritatea Publică încurajează aderenții să protejeze integritatea și interesul public în toate etapele procesului politic și de politică, în special prin (1) asigurarea unei voci pentru toate părțile interesate în dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor publice; și (2) formarea unei o societăți civile, care include organizații de pază, grupuri de cetățeni și media independentă, cu scopul de a asigura o responsabilitate eficientă. Oferirea de oportunități de implicare directă a părților interesate relevante în sistemul de achiziții poate spori transparența și integritatea și, în același timp, poate asigura un nivel adecvat de control, cu condiția menținerii confidențialității, a egalității și altor obligații legale în procesul de achiziție. Accesul la achizițiile publice de către potențialii competitori ar trebui să fie facilitat pentru a se asigura eficiența și eficacitatea sistemului de achiziții publice. Participarea la achizițiile publice de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) poate fi facilitată prin simplificarea procedurilor de licitație și reducerea posibilităților ca ele să se angajaze într-un comportament corupt. IMM-urile reprezintă mai mult de 90% din totalul întreprinderilor stabilite la nivel mondial și un factor cheie pentru creșterea și dezvoltarea economică. Atunci când se confruntă cu birocrații excesiv de complexe, IMM-urile sunt mai susceptibile de a efectua plăți ilegale, în scopul de a asigura un avantaj, lucru ce se datorează unui număr de factori precum: (1) structura lor (grad mai mare de flexibilitate); (2) o viziune și perspectivă concentrate asupra implicațiilor pe termen scurt; (3) resurse financiare limitate; și (4) incapacitatea lor de a exercita o influență asupra oficialilor și instituțiilor. Utilizarea unui document european unic pentru achiziții, constând într-o declarație pe propria răspundere actualizată, ar putea avea ca rezultat simplificarea considerabilă în beneficiul autorităților contractante și al operatorilor economici. Comisia Europeană ia măsuri și pentru a reducere la minimum sarcinile administrative, pentru a ușora participarea IMM-urilor la licitațiile publice. Măsurile includ ghișee unice; standardizarea schimbului de date; date comune pentru noile norme; orientare și training-uri pentru IMM-uri. Digitalizarea procesului de achiziții publice poate crește transparența acestuia și reduce riscurile corupției prin facilitarea accesului la licitațiile publice, creșterea concurenței și detectarea mai ușoară a schemelor de trucare a licitațiilor. Acesta este motivul pentru care Recomandarea OECD a Consiliului privind Achizițiile Publice (OECD, 2015b) încurajează aderenții să îmbunătățească sistemul de achiziții publice prin valorificarea utilizării tehnologiilor digitale pentru a sprijini inovarea adecvată a achizițiilor publice electronice pe tot parcursul ciclului de achiziții publice. Sistemele de achiziții publice pot ajuta, de asemenea, să asigure că funcționarii au acces la date relevante și utile în ceea ce privește istoricul furnizorilor, comiterea infracțiunilor și a altor încălcări de integritate. Supravegherea și controlul ciclului de achiziție sunt esențiale în sprijinirea responsabilității și promovarea integrității și în evaluarea continuă și coerentă a procesului de achiziție. Sancțiunile proporționale, ca urmare a detectării comportamentului ilicit prin activități de supraveghere și control, pot acționa ca un factor de descurajare eficient de angajare într-un comportament corupt. Controalele interne destinate asigurării îndeplinirii scopurilor și obiectivelor legate de integritate includ controale financiare, audit intern și controale de management, iar centralizarea lor asigură consecvența în aplicarea normelor privind achizițiile publice. Controalele interne sunt proiectate în conformitate cu o evaluare globală a riscurilor de integritate. Efectuarea unui exercițiu adecvat de evaluare a riscurilor va necesita definirea riscurilor de integritate asociate cu procedurile de achiziții publice, identificarea controalelor care sunt deja în vigoare pentru a atenua aceste riscuri, precum și prioritizarea punerii în aplicare a controalelor suplimentare care sunt necesare pentru a remedia lacunele existente. Căile de atac eficiente pentru contestarea deciziilor sunt esențiale pentru consolidarea încrederii ofertanților în integritatea și corectitudinea sistemului de achiziții. Aspectele cheie ale unui sistem de recurs eficient sunt accesul în timp util, revizuirea independentă, rezolvarea eficientă și în timp util a plângerilor și căilor de atac adecvate, care pot fi disponibile înainte de semnarea contractului pentru a se asigura că ofertanții care ar contesta decizia autorităților competente își mențin șansa de câștiga contractul. Mai multe țări au introdus un termen suspensiv obligatoriu pentru a asigura posibilitatea ofertanților de a fi repuși în cadrul procedurii de achiziție în cazul în care circumstanțele justifică acest lucru. Reformele legilor privind achizițiile publice din țările UE au fost efectuate în conformitate cu Directiva 2007/66 / CE privind căile de atac.

Costurile directe ale corupției includ transferurile de mită, cheltuieli mai mari, deficitul de servicii esențiale, calitate inferioară și alocarea incorectă a resurselor publice. Cei care oferă mită caută să-și recupereze banii prin prețurile exagerate, prin facturarea muncii neefectuate care nu îndeplinește standardele contractului, reducând calitatea muncii sau folosind materiale inferioare, rezultând în costuri exagerate și o scădere a calității. Un studiu efectuat de OECD și Banca Mondială a arătat că fenomenul corupției în sectoarele de infrastructură și de explorări duce la alocări greșite din bugetul public, serviciile fiind de calitate inferioară și în cantitate insuficientă. A fost estimat că un procent de 10-30% din investiția într-un proiect de construcție finanțat din fonduri publice poate fi pierdut prin gestionare defectuoasă și corupție, dar și procentele estimative 20-30% din valoarea proiectului sunt larg răspândite. Inițiativa de Transparență din Sectorul Construcțiilor estimează că “pierderile anuale în construcții la nivel mondial, prin proasta gestionare, ineficiență și corupție ar putea ajunge la de 2,5 mii de miliarde de dolari până în 2020 “(COST, 2012). În cadrul Uniunii Europeane, corupția este estimată la 120 de miliarde de euro pe an (Comisia Europeană, 2014a), ceea ce reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul UE.

Corupția la achizițiile sub-centrale la nivel guvernamental, 63% din Achizițiile publice generale în OECD, este un motiv de îngrijorare. Pe de o parte, descentralizarea poate reduce domeniul de aplicare al corupției prin forțarea politicienilor de a fi mai responsabili în fața cetățenilor (alegătorii ar trebui să poată evalua corect calitatea conducerii și rezultatele acesteia și politicienii locali ar trebui să fie mai informați în legătură cu nevoile cetățenilor). Pe de altă parte, pot exista oportunități mai mari și obstacole mai puține în calea corupției la nivel local din cauza capacității reduse de guvernare. Astfel, în multe dintre țările OECD, riscuri semnificative de corupție provin dintr-un conflict de interese în procesul de luare a deciziilor, care poate denatura alocarea resurselor către achizițiile publice. Raportul OECD asupra Mitei din Străinătate (2014) oferă dovezi suplimentare care atestă vulnerabilitatea achizițiilor publice, mai mult de jumătate (57%) din cazurile de mituire străine având un contract de achiziții publice. Aproape două treimi (59%) din cazurile de mituire străine studiate au avut loc în sectoare strâns asociate cu achizițiile publice: industria extractivă (19%), construcțiile (15%), transportul și depozitarea (15%), precum și sectoarele de informații și de comunicații (10%).

Interesele financiare aflate în joc, volumul tranzacțiilor și interacțiunea strânsă între sectorul public și cel privat în atribuirea contractelor de achiziții publice, toate prezintă riscuri pentru integritatea procesului de achiziții publice. De multe ori, aceste riscuri sunt asociate cu faza de licitare însă pot apărea și în fazele de pre- și post-licitare. Problemele din etapa de pre-licitare sunt lipsa unei evaluări adecvate a necesităților, influența externă asupra deciziilor oficiale, acordul informal, planificarea slabă a achizițiilor, neconcordanța acestora cu procesul de luare a deciziilor privind investițiile, lipsa bugetului realist sau deficiențe în buget, specificațiile tehnice și criteriile care favorizeză o anumită companie, cererea nejustificată a mostrelor de bunuri sau servicii, iar în cee ce priveste procedura de achiziții, lipsa justificării procedurilor necompetitive și folosirea acestora pe temeiul unor exceptii legale. În etapa de licitare, acestea sunt lipsa invitației publice de participare la licitație, a criteriilor de evaluare sau a informațiilor despre achiziții, conflictul de interese și corupția în proces, iar în cazul atribuirii contractului, lipsa informațiilor corecte despre prețul real (reflectat într-un cost ridicat) sau al accesului la raportul procedurii.

În faza de post-licitare riscurile provin din managementul contractelor, abuzuri ale furnizorului în executarea contractului, în special în ceea ce privește calitatea, prețul și termenele limită, sau din separarea incorectă a taxelor financiare și facturarea falsă sau dublată.

Combaterea corupției și consolidarea integrității în achizițiile publice nu pot fi rezumate într-un simplu mecanism singular din cauza structurii complicate și a zonelor de risc multiple. Recomandarea OECD a Consiliului privind achizițiile publice evidențiază o serie de principii care ar putea, în mod direct sau indirect, duce la creșterea transparenței și a responsabilității.

Integritatea, care se referă la aplicarea consecventă a valorilor, principiilor și normelor, este o piatră de temelie a bunei guvernări și este esențială pentru menținerea încrederii în guvern. De aceea, un sistem coerent și cuprinzător ar trebui să stea la baza oricărui efort de combatere a corupției în achizițiile publice. Ciclul de achiziții publice implică mai mulți participanți din sectorul public și din cel privat și standarde ridicate de integritate ce trebuie să fie stabilite pentru toate părțile interesate. Spre exemplu, standardele din codurile de conduită aplicabile angajaților din sectorul public și privat pot fi extinse prin pacte de integritate.

Anumite țări OECD au introdus coduri de conduită specifice și coduri de etică pentru funcționarii din achiziții. Au dezvoltat ghiduri pentru a ajuta funcționarii să aplice aceste standarde în practica lor de zi cu zi. Standardele urmăresc să asigure că interesele private nu influențează necorespunzător sarcinile si responsabilitățile lor.

În ceea ce privește conflictul de interese de management, toate țările din OECD vizate de Studiul OECD 2014 privind Gestionarea Conflictelor de Interese în Ramura Executivă și Protecția Avertizorilor au raportat că au politici, reguli și proceduri pentru gestionarea conflictelor de interese.

Programele de etică și integritate pentru funcționarii publici și mai ales cei din domeniul achizițiilor publice pot informa și promova o cultură a integrității în organizațiile publice. Mecanismele de gestionare a conflictelor pot permite o flexibilitate suficientă autorităților competente pentru a găsi echilibrul corect între obiectivele de asigurare a nivelul corect de imparțialitate de recrutare de angajați competenți.

Transparența este esențială pentru reducerea riscurilor inerente în achizițiile publice, este un mecanism-cheie de sporire a integrității, contribuind la menținerea răspunderii părților interesate față de acțiunile lor. Aceasta permite întreprinderilor mici și mijlocii să participe într-un cadru mai echilibrat. Transparența este principalul instrument al OECD, pentru o promovare a integrității. De exemplu, Recomandarea OECD a Consiliului privind Achizițiile Publice recomandă ca aderenții să asigure un grad adecvat de transparență al sistemului de achiziții publice în toate etapele achiziției și Proiectul de Recomandare OECD a Consiliului privind Integritatea Publică recomandă ca aceștia să protejeze, de asemenea, integritatea și interesul public în toate etapele procesului, în special prin promovarea transparenței și guvernarea deschisă, inclusiv asigurarea în mod activ a accesului deplin la informații și răspunsurile în timp util la solicitările de informații. Guvernele ar trebui să adapteze gradul de transparență în funcție de destinatarul informațiilor și stadiul ciclului de achiziții, protejând în același timp secretele comerciale și informațiile de proprietate intelectuală și evitând informațiile care pot fi utilizate de către furnizorii interesați să denatureze concurența în procesul de achiziție. Transparența poate fi îmbunătățită în continuare prin asigurarea vizibilității fluxului de fonduri publice pe întreg ciclul de achiziții publice. Acesta permite părților interesate să înțeleagă prioritățile și cheltuielile guvernului și ajută la organizarea achizițiilor publice în mod strategic Participarea părților interesate Pentru a consolida încrederea în guvern, mai multe țări membre ale OECD au practici de lungă durată prin care o gamă largă de părți interesate sunt implicate în procesul de achiziție, inclusiv birourile anticorupție, organizațiile din sectorul privat, utilizatorii finali, societatea civilă, mass-media și publicul larg. Unele țări au introdus un control social direct prin implicarea cetățenilor în etapele critice ale procesului de achiziție. Un dialog transparent și regulat cu furnizorii și asociațiile de afaceri pot consolida înțelegerea tuturor factorilor care pot contribui la modelarea piețelor publice. Proiectul de Recomandare OECD a Consiliului privind Integritatea Publică încurajează aderenții să protejeze integritatea și interesul public în toate etapele procesului politic și de politică, în special prin (1) asigurarea unei voci pentru toate părțile interesate în dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor publice; și (2) formarea unei o societăți civile, care include organizații de pază, grupuri de cetățeni și media independentă, cu scopul de a asigura o responsabilitate eficientă. Oferirea de oportunități de implicare directă a părților interesate relevante în sistemul de achiziții poate spori transparența și integritatea și, în același timp, poate asigura un nivel adecvat de control, cu condiția menținerii confidențialității, a egalității și altor obligații legale în procesul de achiziție. Accesul la achizițiile publice de către potențialii competitori ar trebui să fie facilitat pentru a se asigura eficiența și eficacitatea sistemului de achiziții publice. Participarea la achizițiile publice de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) poate fi facilitată prin simplificarea procedurilor de licitație și reducerea posibilităților ca ele să se angajaze într-un comportament corupt. IMM-urile reprezintă mai mult de 90% din totalul întreprinderilor stabilite la nivel mondial și un factor cheie pentru creșterea și dezvoltarea economică. Atunci când se confruntă cu birocrații excesiv de complexe, IMM-urile sunt mai susceptibile de a efectua plăți ilegale, în scopul de a asigura un avantaj, lucru ce se datorează unui număr de factori precum: (1) structura lor (grad mai mare de flexibilitate); (2) o viziune și perspectivă concentrate asupra implicațiilor pe termen scurt; (3) resurse financiare limitate; și (4) incapacitatea lor de a exercita o influență asupra oficialilor și instituțiilor. Utilizarea unui document european unic pentru achiziții, constând într-o declarație pe propria răspundere actualizată, ar putea avea ca rezultat simplificarea considerabilă în beneficiul autorităților contractante și al operatorilor economici. Comisia Europeană ia măsuri și pentru a reducere la minimum sarcinile administrative, pentru a ușora participarea IMM-urilor la licitațiile publice. Măsurile includ ghișee unice; standardizarea schimbului de date; date comune pentru noile norme; orientare și training-uri pentru IMM-uri. Digitalizarea procesului de achiziții publice poate crește transparența acestuia și reduce riscurile corupției prin facilitarea accesului la licitațiile publice, creșterea concurenței și detectarea mai ușoară a schemelor de trucare a licitațiilor. Acesta este motivul pentru care Recomandarea OECD a Consiliului privind Achizițiile Publice (OECD, 2015b) încurajează aderenții să îmbunătățească sistemul de achiziții publice prin valorificarea utilizării tehnologiilor digitale pentru a sprijini inovarea adecvată a achizițiilor publice electronice pe tot parcursul ciclului de achiziții publice. Sistemele de achiziții publice pot ajuta, de asemenea, să asigure că funcționarii au acces la date relevante și utile în ceea ce privește istoricul furnizorilor, comiterea infracțiunilor și a altor încălcări de integritate. Supravegherea și controlul ciclului de achiziție sunt esențiale în sprijinirea responsabilității și promovarea integrității și în evaluarea continuă și coerentă a procesului de achiziție. Sancțiunile proporționale, ca urmare a detectării comportamentului ilicit prin activități de supraveghere și control, pot acționa ca un factor de descurajare eficient de angajare într-un comportament corupt. Controalele interne destinate asigurării îndeplinirii scopurilor și obiectivelor legate de integritate includ controale financiare, audit intern și controale de management, iar centralizarea lor asigură consecvența în aplicarea normelor privind achizițiile publice. Controalele interne sunt proiectate în conformitate cu o evaluare globală a riscurilor de integritate. Efectuarea unui exercițiu adecvat de evaluare a riscurilor va necesita definirea riscurilor de integritate asociate cu procedurile de achiziții publice, identificarea controalelor care sunt deja în vigoare pentru a atenua aceste riscuri, precum și prioritizarea punerii în aplicare a controalelor suplimentare care sunt necesare pentru a remedia lacunele existente. Căile de atac eficiente pentru contestarea deciziilor sunt esențiale pentru consolidarea încrederii ofertanților în integritatea și corectitudinea sistemului de achiziții. Aspectele cheie ale unui sistem de recurs eficient sunt accesul în timp util, revizuirea independentă, rezolvarea eficientă și în timp util a plângerilor și căilor de atac adecvate, care pot fi disponibile înainte de semnarea contractului pentru a se asigura că ofertanții care ar contesta decizia autorităților competente își mențin șansa de câștiga contractul. Mai multe țări au introdus un termen suspensiv obligatoriu pentru a asigura posibilitatea ofertanților de a fi repuși în cadrul procedurii de achiziție în cazul în care circumstanțele justifică acest lucru. Reformele legilor privind achizițiile publice din țările UE au fost efectuate în conformitate cu Directiva 2007/66 / CE privind căile de atac.

]]>