Gheorghe CAZAN – Expert achiziţii pulice AEXA
Revista AEXA – februarie 2016
Reglementarea modului de realizare a achizițiilor directe este realizată în cadrul Secțiunii 1 din Capitolul III al proiectului de norme metodologice, în cuprinsul art. 42 – 45.
O primă observație, care este valabilă și pentru alte prevederi, este aceea că nu există un temei legal în Lege pentru a reglementa (orice fel de) reguli în ceea ce privește achizițiile situate sub pragul de 66.259,5 lei, astfel cum este acesta prevăzut la art. 7 alin. (5) din Lege. Pentru comparație, putem observa că la alineatul (3) al aceluiași articol 7, se precizează explicit faptul că:
„(3) Prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc condițiile și modalitățile de aplicare a procedurii simplificate prevăzute la alin. (2).”
Nu regăsim niciunde în textul Legii un articol similar referitor la achiziția directă, ceea ce ne poate îndreptăți să spunem că reglementările prevăzute la art. 42 – 45 din norme exced prevederilor legislației primare și, ca atare, nu ar trebui să existe. Acest aspect este cu atât mai criticabil cu cât achiziția directă pare a fi reglementată ca o procedură de atribuire distinctă. În cadrul art. 44 – 45 din norme se stabilesc practic modalități de comunicare, conținutul notificărilor și termene specifice pentru diferite faze ale unei astfel de proceduri.
Aparent, achizițiile directe se vor face, ca regulă generală, pe baza cataloagelor publicate în SEAP. Spunem „aparent” pentru că este discutabilă coerența dintre prevederile art. 42 alin. (3):
„(3) În cazul în care autoritatea contracatantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței sau din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic, atunci autoritatea contractantă poate realiza achiziția de la orice operator economic identificat.”
și prevederile art. 43 alin. (1):
„(1) În cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi au posibilitatea de a publica un catalog cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, cu rol de instrument de lucru opţional pentru aplicarea prevederilor Art. 41 alin. (1).[in textul publicat este o eroare de trimitere la prevederile relevante; a se citi Art. 42 alin. (1)] ”
Articolul 42 alin. (3) introduce – fără dubii – o obligație de utilizare/consultare prealabilă a cataloagelor electronice din SEAP și numai după această consultare va fi posibilă realizarea achiziției de la orice alt operator economic identificat.
Pe de altă parte, SEAP este menționat ca având rolul de „instrument de lucru opțional” în cadrul art. 43 alin. (1).
Odată identificate oferte în SEAP, autoritatea contractantă va trebui să transmită notificări respectivilor operatori economici, care vor conţine (conform art. 44 alin. (2) din proiect) informații referitoare la:
-
a) datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;
-
b) cerinţele privind livrarea, prestarea sau executarea;
-
c) condiţiile în care urmează să se efectueze plata.
Operatorii economici sunt obligați să răspundă în 2 zile, în caz contrar considerându-se că nu acceptă condiţiile impuse de autoritatea contractantă. Dacă un operator economic acceptă condițiile stabilite de autoritatea contractantă, atunci acesta trebuie să transmită în intervalul de 2 zile stabilit oferta sa fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. Autoritatea contractantă are la dispoziție 5 zile să accepte sau nu oferta fermă transmisă.
În principiu, se pot consuma 7 zile fără niciun rezultat palpabil (autoritatea contractantă nu este obligată să accepte oferta fermă), după care ar urma să identifice și alți operatori economici care nu au postat cataloage proprii în SEAP. Este suficient să ne reamintim că în cazul procedurii simplificate se pot achiziționa produse de complexitate redusă prin acordarea unei perioade de pregătire a ofertelor de 6 zile, ca să înțelegem cât de „ușor” va fi să se achiziționeze pixuri și creioane pe baza achiziției directe. Pe ansamblu, o achiziție directă ar putea dura aproape cât o procedură simplificată sau chiar mai mult.
Pentru orice achiziție directă cu o valoare mai mare de 3.000 euro, va fi, de asemenea, obligatorie publicarea în SEAP a unei notificări spefice. Lăsând la o parte faptul că pragul de 3.000 euro ar fi trebuit exprimat în lei pentru a avea coerență cu celelalte praguri prevăzute în legislația primară, trecând și peste impedimentul (major) că normele exced prevederilor Legii, ne întrebăm totodată dacă această obligație de publicare a notificării are sau nu o finalitate palpabilă. Cine monitorizează aceste notificări și care sunt rezultatele monitorizării? Regula a existat și până acum, dar finalitatea ei practică a rămas un mister…
Revenind la sistemul propus de normele metodologice pentru efectuarea achizițiilor directe, și anume pe baza cataloagelor publicate în SEAP, este necesar să evidențiem și alte aspecte criticabile din acest punct de vedere.
Cataloagele din norme nu au nicio legătură cu cataloagele electronice din proiectul de Lege și din Directiva 24/2014/UE. Conform normelor, cataloagele vor continua să fie postate în SEAP de orice operator economic, în forma și având conținutul pe care le crede el de cuviință, iar autoritatea contractantă încearcă să identifice o ofertă potrivită nevoilor sale. Conform art. 203 (1) din Lege, „Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidaţi/ofertanţi în vederea participării la o anumită procedură de atribuire, în conformitate cu specificaţiile tehnice şi formatul stabilite de autoritatea contractantă.”. Remarcăm din nou o lipsă de coerență între cele două acte normative.
Utilizarea cataloagelor electronice în modalitatea propusă prin art. 42 – 45 din norme va anula șansele de a se reglementa utilizarea cataloagelor electronice în forma propusă de Lege și de Directivă (cum ar fi, spre exemplu, utilizarea cataloagelor electronice în cadrul acordurilor cadru sau sistemelor dinamice de achiziție), întrucât se vor creea confuzii între termeni diferiți, dar având aceeași denumire.
O altă problemă derivă din faptul că se pornește de la ipoteza că cea mai bună oglindă a pieței o reprezintă „cataloagele” din SEAP, ceea ce nu este nici pe de parte adevărat, cel puțin în cazul anumitor produse. Pentru achiziționarea unor produse cum ar fi produsele de birotică, IT, produse alimentare etc., există surse mult mai viabile și mai complete de informare și comparare decât SEAP.
De asemenea, în cazul contractelor de lucrări și a multor contracte de servicii este nerealist să credem că vor putea fi identificate oferte care să prezinte relevanță pentru nevoile autorității contractante. Spre exemplu, cum poate fi identificată o ofertă care să se plieze pe nevoia autorității contractante de a face diverse reparații (de câteva zeci de mii de euro) la o clădire? Cum se poate identifica o ofertă care vizează servicii de transport aerian?
Mai mult, există pe piață o multitudine de operatori economici care oferă licit produse, servicii și lucrări, la prețuri corecte și care nu sunt interesați de înscrierea in SEAP decât în situații speciale, la „rugămintea” unei autorități contractante. De ce ar trebui să generăm un fel de monopol al operatorilor economici care postează cataloage în SEAP sau de ce ar trebui să promovăm în continuare practici formale, precum cele de postare „dedicată” de oferte în SEAP?
O problemă extrem de sensibilă o va reprezenta și controlul ex-post al unor astfel de achiziții. Cum se va face acesta în mod concret, real, cum se va verifica dacă autoritatea contractantă a accesat toate cataloagele existente în SEAP la momentul achiziției directe (în cazul în care achiziția directă a avut loc în urmă cu mai multe luni, chiar peste un an)? Dacă acest lucru nu este posibil sau este doar parțial posibil, ne întrebăm din nou de ce continuăm pe calea birocratizării excesive a procesului de achiziție publică, în vădită discrepanță cu obiectivele strategiei de reformare a sistemului achizițiilor publice?
]]>
