Tag: reevaluarea ofertelor

Posted on

Dublul risc în achizițiile publice

Autor: Consilier juridic Daniel JURJ

Prin Ordinul nr. 543 din 4 iunie 2013 al Ministrului Fondurilor Europene, nr. 2.366 din 24 iulie 2013 al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nr. 1.446 din 5 iunie 2013 al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice, nr. 1.489 din 25 iunie 2013 al Ministrului Economiei, nr. 1.441 din 1 iulie 2013 al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și nr. 879 din 17 iunie 2013 al Ministrului Transporturilor, a fost aprobat Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice şi recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice.[1]

Deși ghidul respectiv nu definește noțiunea de risc în domeniul achizițiilor publice, din analiza textului rezultă o abordare unilaterală a noțiunii de risc, respectiv cea din perspectiva organismului de supraveghere și control, potrivit căruia riscul în domeniul achizițiilor publice reprezintă orice act al autorității contractante care constituie o neregulă privind respectarea prevederilor legislației achizițiilor publice.

În draftul Ghidului de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferent proiectelor finanțate din instrumente structurale[2], comandat de A.N.R.M.A.P., riscurile în domeniul achizițiilor publice sunt tratate la punctul 2.2.4 Managementul riscurilor și la punctul 3.2 Soluții de minimizare a riscului apariției neregulilor în aplicarea principiilor care guvernează achizițiile publice.

Dacă la punctul 3.2 Soluții de minimizare a riscului apariției neregulilor în aplicarea principiilor care guvernează achizițiile publice întâlnim aceeași abordare unilaterală a riscului, din perspectiva organismului de supraveghere și control, în schimb la punctul 2.2.4 Managementul riscurilor avem de a face cu o tratare a riscurilor din perspectiva autorității contractante, respectiv ca posibilitate de neîndeplinire a obiectivului urmărit de aceasta în cadrul procedurii de achiziție publică.

Nici în acest document nu avem o definiție a riscurilor, dar din context putem defini riscurile în domeniul achizițiilor publice ca fiind evenimente probabile, care pot avea un impact nedorit asupra rezultatelor, respectiv care conduc inevitabil la apariția de nereguli/neconformități care pot afecta atingerea obiectivelor autorității contractante.

Având în vedere definiția generală, potrivit căreia riscul reprezintă o combinație între probabilitatea producerii unui eveniment nedorit, și consecințele negative care rezultă în cazul producerii acestuia, orice analiză a riscului în domeniul achizițiilor publice implică atât evaluarea posibilității producerii cât și evaluarea întinderii efectelor sale.[3]

Achizițiile publice sunt supuse atât obiectivului general al achizițiilor, respectiv acela de a obține prin mijloace etice, cu eficiență și economie, cel mai bun raport preț-calitate pentru fiecare unitate monetară cheltuită, cât și normelor imperative statuate de O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, care impun autorităților contractante ca orice decizie privind achiziția să fie luată într-un mod transparent și să nu aibă ca efect restrângerea concurenței.

Astfel, achizitorii din sectorul public răspund atât în fața contribuabililor ai căror bani sunt cheltuiți, cât și în fața ofertanților nemulțumiți și a potențialilor ofertanți.

De asemenea, acești achizitori trebuie să definească proceduri și practici care să reziste verificărilor minuțioase făcute în cursul unui audit guvernamental sau al unei contestări în instanță sau în fața organismelor specializate, formulată de un ofertant considerat dezavantajat, împotriva oricărei decizii de achiziție luate.[4]

Rezultă faptul că, în domeniul achizițiilor publice, autoritățile contractante sunt supuse unui dublu risc:

– riscul neîndeplinirii atingerii obiectivului urmărit prin licitarea contractului, și

– riscul încălcării reglementărilor privind achizițiile publice.

I. RISCUL NEÎNDEPLINIRII ATINGERII OBIECTIVULUI URMĂRIT PRIN LICITAREA CONTRACTULUI

Prin procedurile de achiziție publică autoritatea contractantă urmărește satisfacerea unei necesități, în condițiile cele mai avantajoase din punct de vedere financiar și calitativ.

Principalii factori de risc în acest domeniu sunt:

– stabilirea necorespunzătoare a valorii estimate a contractului, cu consecința desemnării fie a unei oferte de calitate necorespunzătoare fie a uneia cu preț nejustificat de ridicat raportat la valoarea bunurilor similare de pe piața concurențială;

– definirea neconformă a necesităților autorității contractante, prin cerințele caietului de sarcini, ceea ce poate conduce la desemnarea ca și câștigătoare a unei oferte care nu satisface pe deplin necesitățile urmărite prin achiziția publică;

– stabilirea necorespunzătoare a factorilor de evaluare și a ponderii acestora, cu consecința alegerii unei oferte mai puțin avantajoase pentru autoritatea contractantă, în detrimentul unei oferte în mod obiectiv mai bună, dar care a fost dezavantajată de algoritmul de evaluare stabilit;

– redactarea neclară sau insuficient de cuprinzătoare a clauzelor contractuale, cu consecința împiedicării unui management performant al contractului, care să gestioneze derularea acestuia în favoarea autorității contractante, în conformitate cu obiectivul urmărit prin procedura de achiziție;

– înțelegerile secrete între ofertanți, cu consecința împiedicări eforturilor autorității contractante de a obţine produse, servicii și lucrări la cel mai mic preţ posibil.

Organizaţia pentru Cooperare Economică si Dezvoltare a elaborat în februarie 2009 un ghid pentru responsabilii de achiziţii publice, cuprinzând linii directoare pentru combaterea trucării ofertelor în cadrul licitaţiilor.[5]

Conform ghidului sus-menționat sunt identificate următoarele metode de fraudare a licitațiilor:

  • Ofertare închisă. Ofertarea închisă (denumită şi ofertare complementară, de curtoazie, fiduciară sau simbolică) este modul cel mai frecvent prin care sunt implementate strategiile de fraudare a licitaţiilor. Ea apare atunci când persoane fizice sau companii decid să prezinte oferte care implică cel puţin una din următoarele situaţii:

– un competitor este de acord să prezinte o ofertă care este mai mare decât oferta câştigătorului desemnat,

– un competitor prezintă o ofertă care se ştie că este mult prea mare pentru a putea fi acceptată, sau

– un competitor prezintă o ofertă ce conţine termeni speciali care se ştie că nu vor fi acceptaţi de către client. Ofertarea închisă este menită a da impresia unei competiţii veritabile.

  • Reţinere de la ofertare. Schemele de reţinere de la ofertare implică acorduri între competitori în care una sau mai multe companii consimt să se abţină de la ofertare sau să retragă o ofertă prezentată anterior astfel încât oferta câştigătorului desemnat să fie acceptată. În esenţă, reţinerea de la ofertare înseamnă că o companie nu prezintă o ofertă pentru adjudecarea finală.

  • Alternarea ofertei. În cadrul schemei de alternare a ofertei, companiile conspiratoare continuă să oferteze, dar consimt să fie, pe rând, ofertantul câştigător (respectiv cea mai mica ofertă calificată). Modul în care sunt implementate acordurile de alternare a ofertei poate varia. De exemplu, conspiratorii ar putea alege să aloce aceeaşi sumă de bani din cadrul unui anumit grup de contracte fiecărei companii ori să aloce volume corespunzătoare dimensiunilor fiecărei companii.

  • Alocarea pe piaţă. Concurenţii împart piaţa şi decid să nu concureze pentru anumiţi clienţi ori într-o anumită zonă geografică. De exemplu, firmele concurente pot aloca diverselor companii clienţi specifici sau tipuri de clienţi astfel încât concurenţii să nu oferteze (sau să prezinte numai oferte de acoperire) pentru contractele oferite de o anumită clasă de clienţi potenţiali care sunt alocaţi unei companii anume. La rândul său, respectivul competitor nu va oferta competitiv împotriva unui grup desemnat de clienţi alocaţi altor companii în cadrul acordului.

Ca metode de reducere a riscului neîndeplinirii atingerii obiectivului urmărit prin licitarea contractului, se recomandă ca:

  • stabilirea valorii estimate a contractului să fie efectuată pe baza prospectării prealabile a pieței;

  • să se asigure că este stimulată concurența, respectiv că selecţia calitativă şi criteriile de atribuire sunt alese astfel încât ofertanţii validaţi, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii, nu sunt împiedicați inutil să participe la licitație. Criteriile de calificare și selecție și cele de evaluare trebuie atent selectate și analizate astfel încât să conducă la identificarea unui ofertant adecvat care:

    • trebuie să fie independent de ceilalți ofertanți;

    • trebuie să dispună de resurse financiare, de competenţa relevantă dovedită şi să aibă motivaţia şi capacitatea de a îndeplini contractatul, sub forma unei forţe competitive viabile şi active, aflate în concurenţă cu ceilalți ofertanți;

    • să nu trebuie să creeze riscul de neexecutare, întârziere a executării sau de executare necorespunzătoare a contractului;

    • redactarea a clauzelor contractuale să aibă în vedere rezultatele unei analize de risc privind factorii care pot influența derularea corespunzătoare a contractului;

    • autoritatea contractantă să solicite ofertantului câștigător furnizarea unor instrumente corespunzătoare de garantare a îndeplinirii obligațiilor contractuale.

II. RISCUL ÎNCĂLCĂRII REGLEMENTĂRILOR PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE

De la bun început, dorim să subliniem faptul că, principalul risc la acest capitol îl reprezintă atribuirea directă ilegală a contractului, care potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție[6] reprezintă cea mai gravă încălcare a dreptului comunitar în domeniul achizițiilor publice din partea unei autorități contractante, sancțiunea fiind declararea absenței efectelor contractului.

Un alt risc considerat o gravă încălcare a reglementărilor privind achizițiile publice și care nu poate fi remediată decât prin anularea contractului, îl reprezintă încălcarea regulilor privind conflictul de interese. Încălcarea regulilor privind conflictul de interese ridică suspiciuni cu privire la transparența și obiectivitatea procedurii de achiziție chiar dacă aceasta nu este urmată și de alte încălcări ale legislației achizițiilor publice, soluția anulării contractului rezultând tocmai din necesitatea înlăturării acestei suspiciuni.

Potrivit punctului 3.1.4 Consecințele sancționatorii ale neaplicării prevederilor legale privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene și/sau fonduri naționale aferente acestora, din draftul Ghidului de bune practici în domeniul achizițiilor publice aferent proiectelor finanțate din instrumente structurale, riscurile, respectiv abaterile prevăzute de OUG nr. 66/2011 a căror constatare conduce la aplicarea unei corecții sau reduceri, constau în:

1. În cazul contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

  • Nerespectarea regulilor de publicitate;

  • Nerespectarea regulilor de publicitate, dar, totuşi, a existat un anumit grad de publicitate;

  • Atribuirea de contracte de achiziţie (acte adiţionale) pentru lucrări, servicii sau bunuri suplimentare atribuite fără aplicarea unei proceduri competitive, fără respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi comunitară, inclusiv în absenţa unei urgenţe extreme determinate de apariţia unor evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzute;

  • Achiziţia unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care datorită unor circumstanţe neprevăzute au devenit necesare, cu depăşirea procentului din valoarea contractului iniţial pentru respectivele lucrări sau servicii, procent stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice;

  • Nedeclararea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie şi a factorilor de evaluare în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare;

  • Aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale;

  • Stabilirea în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare a unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali;

  • Definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului;

  • Negocierea în timpul procedurii de atribuire;

  • Reducerea obiectului contractului fără reducerea proporţională a valorii contractului;

  • Reducerea obiectului contractului cu reducerea proporţională a valorii contractului;

  • Aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire;

2. În cazul contractelor a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:

  • Nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă;

  • Contracte de achiziţii (acte adiţionale) pentru bunuri, lucrări sau servicii suplimentare, atribuite fără competiţie adecvată, în absenţa unei urgenţe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzute;

  • Aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie[7] sau a unor factori de evaluare nelegali;

  • Încălcarea principiului tratamentului egal.

În cazul achizițiilor publice finanțate din fonduri locale sau naționale, consecința încălcării reglementărilor privind achizițiile publice o reprezintă sancționarea autorității contractante prin aplicarea de către A.N.R.M.A.P. a uneia sau mai multor amenzi prevăzute de art. 294 din O.U.G. nr.34/2006.

La pct.3.2 Ghidul prezintă următoarele soluții de minimizare a riscului aparitiei neregulilor în aplicarea principiilor care guvernează achizițiile publice:

  • Introducerea transparenței maxime în procedura de achiziție pentru a se împiedica riscul interferențelor politice sau de alt fel;

  • Reevaluarea capacității interne și a înțelegerii regulilor de achiziții publice de către personalul implicat în derularea procedurilor de achiziție publică (organizarea periodică de programe de formare continuă a personalului, suplinirea personalului, cooptarea unor experți externi în conformitate cu complexitatea procedurilor derulate de autoritatea contractantă);

  • Crearea de proceduri interne la nivelul compartimentelor de achiziții publice ale autorităților contractante inclusiv realizarea unor liste de verificare aferente fiecărei faze a procesului de achiziție;

  • Utilizarea de instrumente și metodologii suport: manuale de achiziții, documentații de atribuire standard, liste de verificare, șabloane pentru comunicare și evaluare;

  • Introducerea unor verificări independente în fiecare fază cheie a procedurii de achiziție publică.

 În afara autorității contracatante, un alt actor supus unui dublu risc în domeniul achizițiilor publice este operatorul economic participant la o procedură coruptă de achiziție publică.

Potrivit United Nations Global Compact, corupția în tranzacțiile de achiziții publice este de multe ori o sabie cu două tăișuri.[8]

În cazul în care o companie se angajează în activități de corupție pentru a câștiga licitația publică, aceasta este supusă atât risculului de extorcare, de costuri suplimentare ale afacerilor ca urmare a plății mitei și cât și riscului sancțiunilor legale privind practicile corupte.

Pe de altă parte, în cazul în care o companie rezistă activității de corupție și nu răspunde la cererea de mită aceasta este supusă riscului de a pierde licitația publică. Companiile care rezistă în aceste cazuri pot suferi un dezavantaj incorect față de concurenții lor, care dau curs solicitărilor de mită.

Corupția în tranzacțiile de achiziții publice, creează astfel pe piață un câmp neuniform de joc și erodează concurența loială.

Exercitarea căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și sesizarea cazurilor de corupție reprezintă metodele de minimizare a riscurilor la care pot fi supuși operatorii economici participanți la procedurile de achiziție publică.

Identificarea și minimizarea riscurilor în domeniul achizițiilor publice prin procesul de management al riscurilor[9], nu trebuie să fie doar rezultatul eforturilor individuale ale celor trei actori implicați în domeniul achizițiilor publice, respectiv al organismelor de supraveghere și control, al autorităților contracatante și al operatorilor economici, ci rodul unei colaborări transparente între aceștia, în scopul realizării unui management eficient și global al riscurilor pe cele două componente, respectiv a probabilității producerii și a întinderii consecințelor riscurilor.

[4] Peter Baily, David Farmer, David Jessop şi David Jones-Principiile şi managementul achiziţiilor-pag.366.-Ediţia a opta-Editura Arc-2004-Chişinău
[6] A se vedea Cauza C-26/03 Stadt Halle par. 37 și pct.(13) din Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice [7] A se vedea Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P. nr. 509/14.09.2011 privind formularea criteriilor de calificare și selecție
]]>

Posted on

Limitele reevaluării ofertelor

Avocat Florin IRIMIA

Prin deciziile Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) sau ale instanțelor de judecată competente, se dispune adeseori, ca măsură de restabilire a legalității procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, reevaluarea ofertelor depuse. În practică, punerea în aplicare a acestei măsuri este uneori dificilă și poate conduce la adoptarea, de către autoritățile contractante, a unor decizii eronate.

Pentru a ilustra aceste dificultăți de respectare a deciziei de reevaluare a ofertelor, vom prezenta un caz practic relevant. La o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică participă un număr de 3 ofertanți, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut.Toate ofertele sunt declarate admisibile, fiind desemnată câștigătoare oferta având prețul cel scăzut. Rezultatul procedurii de atribuire este contestat de ofertantul clasat pe locul secund. Acesta critică oferta declarată câștigătoare sub aspectul prețului neobișnuit de scăzut, solicitând Consiliului să verifice dacă autoritatea contractantă a cerut justificări ale prețurilor propuse de către ofertantul câștigător și dacă eventualele explicații au fost concludente pentru demonstrarea caracterului real al propunerii financiare a acestuia. CNSC a admis contestația, constatând că ofertantul caștigător a prezentat un răspuns neconcludent la solicitarea autorității contractante de justificare a prețului ofertat și, pe cale de consecință, admite critica societății contestatoare. Având în vedere aspectele constatate, prin dispozitivul deciziei, CNSC anulează raportul procedurii de atribuire și actele subsecvente și obligă autoritatea contractantă să reanalizeze și să reevalueze oferta declarată câștigătoare, cu respectarea celor cuprinse în motivare, a documentației de atribuire și a dispozițiilor legale. În aplicarea acestei decizii, autoritatea contractantă a solicitat justificări suplimentare de preț ofertantului declarat inițial câștigător, menținând rezultatul procedurii de atribuire cu privire la acesta. În ceea ce privește societatea care formulase contestație, oferta acesteia este respinsă ca neconformă, pentru lipsa ofertării anumitor cantități de lucrări. Și acest rezultat al procedurii de atribuire este contestat de același ofertant care critică atât decizia de respingere a ofertei sale cât și pe cea de declarare a ofertei câștigătoare. Cu privire la aceasta din urmă, contestatoarea învederează Consiliului faptul că autoritatea contractantă nu a pus în aplicarea decizia inițială a CNSC în a cărei motivare se reținuse că răspunsul la clarificări transmis de către ofertantul în cauză a fost neconcludent, motiv pentru care trebuia făcută aplicarea art. 79 alin. (1) di HG nr. 925/2006 iar oferta respinsă ca neconformă. De asemenea, contestatoarea invocă faptul că, prin decizia anterioară, Consiliul dispusese exclusiv reevaluarea ofertei stabilite ca fiind câștigătoare. Avân în vedere acest fapt, contestatoarea a considerat nelegală reevaluarea ofertei sale de la etapa verificării admisibilității, în condițiile în care inițial fusese declarată admisibilă. Prin cea de-a doua deciziei pronunțată, Consiliul admite în parte contestația, exclusiv în ceea ce privește critica referitoare la oferta câștigătoare și constată că, prin solicitarea de justificări suplimentare, autoritatea contractantă a nesocotit considerentele deciziei anterioare, în care se reținuse implicit incidența dispozițiilor art. 79 alin. (1) din HG nr. 925/2006 care conduceau la respingerea ca neconformă a ofertei în cauză. Referitor la oferta contestatoarei, Consiliul reține că nicio dispoziție legală nu interzice autorității ca, la reevaluarea ofertelor, să adopte o altă decizie decât cea inițială, în situația în care sesizează aspecte de inadmisibilitate a ofertei reevaluate pe care nu le-a observat la prima evaluare. Astfel, Consiliul constată ca fiind temeinică decizia de respingere ca neconformă a acesteia. Prin urmare, Consiliul dispune anularea raportului procedurii de atribuire și reevaluarea ofertei declarate câștigătoare, cu respectarea aspectelor reținute în motivare. Această decizie rămânând irevocabilă, autoritatea contractantă respinge oferta declarată câștigătoare, menține decizia de respingere a ofertei contestatoarei și atribuie contractul ofertei clasate inițial pe ultimul loc. Prima decizie pronunțată de către CNSC este criticabilă prin prisma faptului că nu a fixat suficient de clar limitele reevaluării ofertelor. Astfel, Consiliul a omis să constate în mod lipsit de echivoc faptul că oferta declarată câștigătoare trebuia respinsă ca neconformă în baza art. 79 alin. (1) din HG nr. 925/2006. Această lipsă de precizie a motivării deciziei a fost, în mod abuziv, «interpretată» de autoritatea contractantă în sensul în care i-ar fi permis să solicite justificări suplimentare de preț și să păstreze rezultatul procedurii de atribuire. Este adevărat că, declararea unei oferte ca fiiind admisbilă/inadmisibilă, câștigătoare/necâștigătoare reprezintă un atribut exclusiv al autorității contractante, astfel încât nici CNSC și nici instanța de judecată nu i se poate substitui în adoptarea unei decizii în acest sens. Însă, acest fapt nu se poate interpreta în sensul că s-ar opune unei soluții prin care CNSC să constate inadmisibilitatea unei oferte și să dispună reevaluarea sa în consecință. O altfel de interpretare ar conduce la negarea rolului atribuit Consiliului prin art. 278 din OUG nr. 34/2006, respectiv de verificare a legalităţii şi temeiniciei actului atacat şi de dispunere a unei măsuri de remediere. O motivare clară, prin care s-ar stabili în mod expres că sunt incidente dispozițiile legale care impun respingerea unei oferte ca inadmisibile, ar conduce la limitarea oricărei tendințe de interpretare eronată a deciziei de către autoritatea contractantă. Criticabilă este și cea de-a doua decizie a CNSC care nu a ținut cont de limitele reevaluarii ofertelor prescrise prin decizia inițială. Astfel, considerăm că, în mod greșit, Consiliul nu a ținut cont de măsura dispusă prin prima deczie, respectiv reevaluarea exclusivă a ofertei declarate câștigătoare. Prin aplicarea strictă a acestui dispozitiv, autoritatea contractantă trebuia să respingă oferta câștigătoare ca neconformă și să aplice criteriul de atribuire cu privire la celalte două oferte, considerate admisibile. Lipsa de precizie a deciziei a permis însă autorității contractante să reverifice admisibilitatea ofertei societății contestatoare și să să o respingă ca neconformă. Astfel, observăm cum utilizarea unei motivări sau a unui dispozitiv imprecis al deciziei CNSC poate conduce la reevaluări succesive ale ofertelor care să prelungească în mod nejustificat finalizarea procedurii de atribuire și să creeze premisele unor decizii abuzive ale autorității contractante. Considerăm ca fiind absolut necesară impunerea, de către CNSC sau instanța de judecată, a unor limite clare și precise de reevaluare a ofertelor, astfel încât să se asigure o previzibilitate rezonabilă a rezultatului procedurilor de atribuire.

]]>

Posted on

Decizie privind obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor şi aplicarea criteriului de atribuire precizat în documentaţia de atribuire

SCPA Ceparu si Irimia

Prin contestaţia înregistrată la Consiliu Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr…./13.01.2010, formulată de S.C.. . S.R.L., cu sediul în…., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. …, având C.U.I… ., în calitate de lider al asocierii formată din S.C. . S.R.L. .şi S.C. . S.R.L., împotriva adresei nr. …/06.01.2010 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, prin „licitaţie deschis㔁a contractului de achiziţie publică de lucrări, având ca obiect „REABILITARE SISTEM RUTIER ŞI LINIE DE TRAMVAI PE”, organizată de autoritatea contractantă, prin ….., cu sediul în….. , s-au solicitat Consiliului următoarele:

–  constatarea faptului că motivul de respingere reţinut de autoritatea contractantă este nelegal;

–  anularea comunicării nr…/06.01.2010 şi, în mod subsecvent, a raportului procedurii de atribuire;

–  obligarea autorităţii contractante să evalueze ofertele conform cerinţelor prin documentaţia    de atribuire şi respectiv, să aplice criteriul de atribuire indicat prin documentaţia de atribuire.

În baza legii şi a documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL  DE SOLUŢIONARE  A CONTESTAŢIILOR

DECIDE :

Admite contestaţia  formulată de S.C. . S.R.L., cu sediul în…, în calitate de lider al asocierii formată din S.C. .S.R.L. şi  S.C. . S.R.L., în contradictoriu cu autoritatea contractantă…, cu sediul în…

Dispune anularea Raportului procedurii de atribuire, înregistrat sub nr. ./06.01.2010, a tuturor actelor ulterioare acestuia şi reluarea procedurii de atribuire din etapa stabilirii ofertelor admisibile, cu respectarea celor cuprinse în motivarea deciziei, în termen de 12 zile de la comunicarea prezentei decizii.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

Prin contestaţia nr…/13.01.2010, înregistrată la Consiliu sub nr. /13.01.2010, formulată de S.C.  S.R.L., în calitate de lider al asocierii formată din S.C.  S.R.L. şi S.C.  S.R.L., împotriva adresei nr…/06.01.2010 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, prin „licitaţie deschisă”, a contractului de achiziţie publică de lucrări, având ca obiect „REABILITARE SISTEM RUTIER ŞI LINIE DE TRAMVAI PE”, organizată de autoritatea contractantă …, prin …, sau solicitat Consiliului următoarele:

–  „constatarea faptului că motivul de respingere reţinut de autoritatea contractantă este nelegal;

–  anularea comunicării nr../06.01.2010 şi în mod subsecvent a raportului procedurii de  atribuire;

–  obligarea autorităţii contractante să evalueze ofertele conform cerinţelor prin documentaţia de atribuire şi respectiv, să aplice criteriul de atribuire indicat prin documentaţia de  atribuire”.

Contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă a informat-o că oferta sa „este neconformă pentru următorul motiv: «park&ride propus este imposibil de realizat deoarece se găseşte în zona de protecţie a pistei …»”.

În acest context, contestatoarea consideră că „acest motiv este nelegal”, deoarece „autoritatea contractantă indică drept temei legal al deciziei de respingere ca fiind neconformă a ofertei sale, dispoziţiile art.36 alin.(2) din HG nr.925/2006”.

Arătând că „în documentaţia de atribuire s-a prevăzut că: punctajul pentru factorul de evaluare «realizare park&ride în zona terminalului multimodal» se acordă astfel: pentru oferta care propune realizarea unui park&ride fără a fi depăşită valoarea estimată a contractului se acordă 5 puncte; pentru oferta care nu conţine realizarea park&ride se acordă 0 puncte. Notă: se va prezenta amplasamentul şi schiţa park&ride-ului”, contestatoarea apreciază că „realizarea parcării park&ride este opţională, reprezentând doar un avantaj punctat în mod suplimentar cerinţelor caietului de sarcini de către Autoritatea contractantă”.

Astfel, contestatoarea afirmă că „în situaţia în care s-a concluzionat că parcarea propusă în ofertă nu este realizabilă în amplasamentul propus şi deci, în fapt, oferta asociaţiei sale nu conţine realizarea park&ride, Autoritatea contractantă trebuia să aplice regula dispusă prin documentaţia de atribuire, respectiv să acorde minim 0 puncte pentru factorul de evaluare nr.5”.

De asemenea, contestatoarea consideră că, „în cea mai defavorabilă situaţie pentru asociaţia sa, conform algoritmului de punctare prevăzut în documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă avea obligaţia să acorde un punctaj minim egal cu 0 şi nu să respingă oferta ca neconformă.”

Prin urmare, contestatoarea solicită Consiliului să constate că situaţia  respingerii ofertei sale, pentru motivul citat mai sus, poate fi remediată numai prin dispunerea reevaluării ofertelor, cu respectarea documentaţiei  de atribuire.

În drept, S.C. . S.R.L. susţine că îşi întemeiază contestaţia pe „dispoziţiile art.255, respectiv 270 s.u. din OUG nr.34/2006”.

În dovedirea contestaţiei sale, autoarea acesteia a depus, în copie, un set de documente.

Autoritatea contractantă, cu adresa de înaintare nr. ./19.01. 2010, înregistrată la CNSC sub nr. ./19.01.2010, a transmis Consiliului punctul de vedere nr. ./15.01.2010 referitor la contestaţia  formulată de S.C. . S.R.L., in calitate de lider al asocierii formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. . S.R.L.

Cu privire la solicitarea contestatoarei referitoare la „constatarea faptului că motivul de respingere reţinut de autoritatea contractantă este nelegal”, autoritatea contractantă menţionează faptul că „Oferta Contestatoarei a fost declarată neconformă întrucât «park&ride propus este imposibil de realizat deoarece se găseşte în zona de protecţie  a pistei…»

De asemenea, autoritatea contractantă mai arată că, „potrivit menţiunilor din documentaţia  de atribuire, prin oferta neconformă se înţelege acea ofertă care «nu acceptă» cerinţele specificate în documentaţia de atribuire, iar potrivit prevederilor art.36 alin.2 lit.a) din HG nr.925/2006, oferta este considerată neconformă în situaţia  în care nu satisface în mod  corespunzător cerinţele caietului de sarcini”.

În continuarea punctului de vedere, autoritatea contractantă mai menţionează că, în documentaţia de atribuire, s-au prevăzut  următoarele: „punctajul pentru factorul de evaluare «reabilitare park&ride in zona terminalului multimodal» se acordă astfel: pentru oferta care propune realizarea unui park&ride fără a fi depăşită valoarea estimată a contractului se acordă 5 puncte; pentru oferta care nu conţine realizarea park&ride se acordă 0 puncte. Notă: se va prezenta amplasamentul şi schiţa  park&ride.”

În acest context, autoritatea contractantă prezintă următoarele: „agenţii economici participanţi la procedura de atribuire aveau două variante: fie să includă în oferta lor tehnică şi financiară şi realizarea park&ride, fie să nu includă astfel de lucrări. Contestatoarea, din dorinţa de a obţine un punctaj cât mai mare în mod nejustificat, a inclus în Oferta tehnică şi financiară lucrări park&ride, imposibil însă de realizat în fapt (aşa cum rezultă din Oferta prezentată, amplasamentul park&ride prezentat de către  Contestatoare se găseşte în zona de protecţie  a pistei…) motiv pentru care Oferta sa a fost considerată neconformă, neîncadrându-se în niciuna dintre cele două opţiuni  prezentate în documentaţia de atribuire.

Referindu-se la susţinerea contestatoarei cu privire la faptul că „s-a concluzionat că parcarea propusă în ofertă nu este realizabilă în amplasamentul propus, atunci practic oferta depusă nu conţine realizarea park&ride şi că autoritatea contractantă, în această situaţie, trebuie să acorde minim 0 puncte pentru factorul de evaluare nr.5”, autoritatea contractantă susţine că este neîntemeiată din următoarele considerente:

– „prin acordarea a 0 puncte pentru factorul de evaluare nr.5 s-ar fi creat un avantaj economic pentru contestatoare. Astfel Oferta financiară a acesteia ar fi rămas  neschimbată, iar cu aceeaşi sumă prevăzută în Oferta financiară depusă s-ar fi realizat mai puţine lucrări, lucrările park&ride fiind practic eliminate”;

– „Oferta tehnică ar fi fost astfel modificată şi nu s-ar fi regăsit în Oferta financiară a Contestatoarei, nefiind astfel respectate cerinţele din documentaţia  de atribuire”.

Totodată, autoritatea contractantă consideră că, „din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor  art.79 alin.3 din HG nr.925/2006 rezultă că o modificare a conţinutului propunerii financiare este imposibilă, acest lucru determinând considerarea ofertei depuse de agentul economic ca fiind neconformă, astfel încât, autoritatea contractantă nu putea reduce din oferta financiară a contestatoarei valoarea lucrărilor park&ride”.

Din documentele depuse de părţi, precum şi din susţinerile acestora, Consiliul reţine următoarele :

Autoritatea contractantă a iniţiat procedura de atribuire prin „licitaţie  deschisă”, a contractului de achiziţie publică de lucrări, având ca obiect „REABILITARE SISTEM RUTIER ŞI LINIE DE TRAMVAI PE”, prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr.. din …, stabilind data pentru deschiderea ofertelor la …… şi criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

În ceea ce priveşte contestaţia  formulată de către  S.C. . S.R.L., în calitate de lider al asocierii formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. .S.R.L., Consiliul reţine următoarele:

Referitor la criticile contestatoarei cu privire la faptul că „este nelegal”motivul respingerii ofertei depusă de asocierea formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. . S.R.L., analizând probatoriul administrat la dosarul cauzei, din cuprinsul adresei nr. …/06.01.2010 privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, transmisă către asocierea S.C. S.R.L. – S.C. S.R.L., Consiliul reţine că autoritatea contractantă i-a comunicat următoarele: „oferta dvs. … a fost declarată neconformă în temeiul cu art.36 alin.2 din HG nr.925/2006 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv park&ride propus este imposibil de realizat deoarece se găseşte in zona de protecţie  a pistei”.

În acest context, din documentaţia de atribuire, Consiliul reţine că în Caietul de sarcini, la Secţiunea Condiţii specifice pentru prezentarea ofertei şi executarea lucrărilor la obiectivul de investiţii „Reabilitare sistem rutier şi linie tramvai –”, la capitolul 6. Conţinutul şi caracteristicile  obligatorii ale ofertei, subcapitolul Date tehnice ale investiţiei, autoritatea contractantă a precizat următoarele caracteristici principale ale construcţii lor: „..Se vor amenaja două parcări supraetajate, … de 400 locuri …”.

Din Fişa de date a achiziţiei, secţiunea 27. Criteriul de atribuire, Consiliul reţine că, stabilind criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, autoritatea contractantă a menţionat că pentru factorul de evaluare Realizarea park&ride în zona terminalului multimodal se alocă 5 puncte.

Analizând documentele prezentate în cadrul propunerii tehnice a ofertei depusă de către asocierea formată din S.C.   S.R.L. şi S.C.  S.R.L., Consiliul reţine că s-au ofertat:

– 53 locuri, în parcări pe stradă, pe domeniul public;

– 640 locuri, în parcări supraetajate, pe domeniul public;

– 510 în park&ride, pe terenul aflat în proprietatea Aeroportului ….

Faţă de cele mai sus prezentate, constatând că propunerea tehnică a ofertei depusă de asocierea formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. . S.R.L. satisface cerinţele Caietului de sarcini cu privire la numărul de 400 locuri de parcare, Consiliul apreciază că din acest punct de vedere oferta nu poate fi considerată ca fiind neconformă.

Constatand că amenajarea parcării de tip park&ride nu este realizabilă, întrucât amplasamentul acesteia se găseşte în zona de protecţie a pistei…, Consiliul apreciază că se impunea ca membrii comisiei de evaluare să acorde 0 puncte pentru acest factor de evaluare.

Astfel, Consiliul constată că sunt întemeiate criticile contestatoarei cu privire la faptul că „este nelegal” motivul respingerii ofertei depusă de asocierea formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. . S.R.L., întrucât autoritatea contractantă nu a precizat în mod  clar temeiul de drept, cu încadrarea în textul de lege specific şi nici elementele ofertei care nu au corespuns cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini.

Totodată, Consiliul apreciază ca fiind întemeiate criticile contestatoarei cu privire la faptul că „realizarea parcării  park&ride este opţională, reprezentând doar un avantaj punctat în mod  suplimentar…”, întrucât cerinţele Caietului de sarcini se referă doar la amenajarea a”două parcări supraetajate …, de 400 locuri …”şi nu sunt stabilite cerinţe cu privire la park&ride.

În consecinţă, luând în considerare aspectele de fapt şi de drept mai sus prezentate, în temeiul dispoziţiilor art.278 alin.(2) şi (4) din OUG nr.34/2006, aprobată prin Legea nr.337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul admite contestaţia formulată de S.C. . S.R.L., in calitate de lider al asocierii formată din S.C. . S.R.L. şi S.C. . S.R.L., în contradictoriu  cu autoritatea contractană şi dispune anularea Raportului procedurii de atribuire, înregistrat sub nr…./06.01.2010, a tuturor actelor ulterioare acestuia şi reluarea procedurii de atribuire din etapa stabilirii ofertelor admisibile, în termen de 12 zile de la data comunicării prezentei decizii.

]]>

Posted on

Decizie privind imposibilitatea initierii unei noi proceduri cu acelasi obiect cu al procedurii in care instanta a dispus irevocabil reevaluarea ofertelor

SCPA Ceparu si Irimia

Imposibilitatea initierii unei noi proceduri cu acelasi obiect cu al procedurii in care instanta a dispus irevocabil reevaluarea ofertelor. Neconformitate oferta castigatoare. Obligatia verificarii incadrarii pretului ofertei in valoarea fondurilor disponibile.

Prin contestaţia nr. …./08.08.2008, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ……/08.08.2008, formulată de către S.C. ………… S.R.L., cu sediul în ………, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ……….., având Codul Unic de înregistrare ……….., prin Cabinet de Avocat …………., împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. ………./04.08.2008 emisă de către autoritatea contractantă UNIVERSITATEA …………….., cu sediul în ………………, în cadrul procedurii de „cerere de oferte” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii având ca obiect „Deratizare şi dezinsecţie …….., s-au solicitat următoarele:

–   anularea comunicării nr. ………/04.08.2008 privind rezultatul procedurii, respectiv de declarare a ofertei depusă de societatea sa ca fiind necâştigătoare şi declararea ofertei depuse de S.C. ……… S.R.L. ca fiind câştigătoare în conformitate cu criteriul „preţul cel mai scăzut”;

–   anularea raportului procedurii ca o consecinţă a anulării deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi pe cale de consecinţă, obligarea autorităţii contractante la declararea ofertei depuse de S.C. S………… S.R.L. ca fiind neconformă potrivit art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006;

– obligarea continuării procedurii în sensul reevaluării tuturor ofertelor declarate admisibile în vederea desemnării ofertei câştigătoare şi atribuirea contractului de achiziţie publică, potrivit criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire.

În baza documentelor depuse de părţi,

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

În temeiul art. 278 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, admite contestaţia formulată de S.C. ………… S.R.L., în contradictoriu cu UNIVERSITATEA ………… şi anulează raportul procedurii de atribuire în cauză, nr. ……… 6/04.08.2008.

În baza aceluiaşi temei legal anulează, în tot, adresele autorităţii contractante nr. ……../04.08.2008 şi nr. ………./04.08.2008, de comunicare către ofertanţi a rezultatului procedurii, subsecvente şi dependente de raportul procedurii şi obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor, la verificarea aspectelor vizând admisibilitatea ofertei S.C. …………. S.R.L. şi la emiterea unui nou raport al procedurii, precum şi la comunicarea, către ofertanţi, a noului rezultat al procedurii de atribuire.

În temeiul art. 278 alin. (4) din OUG nr.34/2006, termenul pentru realizarea măsurilor dispuse este de douăsprezece zile de la primirea prezentei decizii a Consiliului.

În temeiul art.278 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă antemenţionată dispune continuarea procedurii cu respectarea celor mai sus decise.

Prezenta decizie este executorie şi obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele:

Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 266 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, să soluţioneze contestaţia formulată.

Prin contestaţia nr. ………/08.08.2008, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ……../08.08.2008,    S.C. …….. S.R.L. contestă rezultatul procedurii comunicat prin adresa               nr. ……. /04.08.2008, emisă de către autoritatea contractantă UNIVERSITATEA ………….., în cadrul procedurii de „cerere de oferte” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii având ca obiect Deratizare şi dezinsecţie …………., solicitând următoarele:

–   anularea comunicării nr. ………../04.08.2008 privind rezultatul procedurii, respectiv de declarare a ofertei depusă de societatea sa ca fiind necâştigătoare şi declararea ofertei depuse de S.C. ……. S.R.L. ca fiind câştigătoare în conformitate cu criteriul „preţul cel mai scăzut”;

–   anularea raportului procedurii ca o consecinţă a anulării deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi pe cale de consecinţă, obligarea autorităţii contractante la declararea ofertei depuse de S.C. ……. S.R.L. ca fiind neconformă potrivit art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006;

–     obligarea continuării procedurii în sensul reevaluării tuturor ofertelor declarate admisibile în vederea desemnării ofertei câştigătoare şi atribuirea contractului de achiziţie publică, potrivit criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire.

În fapt, contestatorul arată că termenul de depunere a ofertelor pentru procedura în cauză a fost stabilit în data de 05.06.2007, prilej cu care a fost semnat procesul verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor                 nr. ………/05.06.2007, în cuprinsul acestuia fiind indicat anterior numele candidaţilor/ofertanţilor, în anexă fiind enumerate documentele depuse de ofertanţii participanţi, precum şi propunerea financiară aferentă fiecărei oferte. în data de 13.06.2007, prin adresa nr. ……., autoritatea contractantă i-a comunicat rezultatul procedurii, indicând ofertantul câştigător ca fiind S.C. …….. S.R.L., oferta sa nefiind declarată câştigătoare, motivat de valoarea mai mare a propunerii financiare.

În acest sens, contestatorul menţionează că rezultatul procedurii a fost contestat, dosarul fiind soluţionat definitiv şi irevocabil prin  decizia nr. ……/28.01.2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dispozitivul căreia se menţionează: „Admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. ……… S.R.L. (…) împotriva Deciziei nr. ….. din data de 13.09.2007 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul că: admite contestaţia formulată de S.C. ….. S.R.L., anulează adresa nr. ……/13.06.2007, obligă autoritatea contractantă -Universitatea …… să reevalueze ofertele după declararea ca admisibilă a petentei.”

Contestatorul susţine că, deşi măsura dispusă de Curtea de Apel Bucureşti prin decizia nr. …../28.01.2008 nu creează niciun fel de dubii în ceea ce priveşte obligaţia dispusă în sarcina autorităţii contractante, respectiv reevaluarea ofertelor admisibile depuse în cadrul procedurii de cerere de oferte, această măsură a rămas fără efect juridic, fiind complet ignorată de autoritatea contractantă, acest aspect fiind ilustrat şi prin adresa nr. ……../20.06.2008 transmisă de UNIVERSITATEA …….., ca răspuns la notificarea nr. ……/17.06.2008 transmisă de societatea sa pentru a împiedica neaducerea la îndeplinire a măsurii dispuse prin decizia Curţii de Apel Bucureşti mai sus menţionată.

S.C. ………. S.R.L. subliniază că autoritatea contractantă a înţeles să organizeze o nouă procedură în vederea achiziţionării serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, anunţată pe SEAP în data de 13.06.2008, termenul limită de depunere a ofertelor fiind data de 23.06.2008, în acest sens, aceasta refuzând, în opinia sa, să pună în executare decizia Curţii de Apel, în aceste condiţii, adresând o nouă contestaţie C.N.S.C., prin care a solicitat anularea invitaţiei de participare nr. ……../13.06.2008 şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire, fapt pentru care Consiliul a admis contestaţia şi a precizat faptul că „(…) Consiliul apreciază că Universitatea ……… nu poate iniţia o altă procedură având acelaşi obiect cu procedura organizată în anul 2007 şi nefinalizată, fără a pune în aplicare decizia civilă, irevocabilă nr. ….. din 28.01.2008 a Curţii de Apel Bucureşti, respectiv reevaluarea ofertelor depuse la respectiva procedură, fondurile necesare existând în bugetul instituţiei, conform afirmaţiilor autorităţii contractante din adresa sa  nr. ………/25.06.2008.”

Faţă de cele mai sus amintite, contestatorul precizează că a considerat necesară prezentarea de mai sus, în succesiunea cronologică a derulării procedurii de atribuire în cauză, precum şi a parcurgerii căilor de atac, tocmai pentru a evidenţia atitudinea de rea credinţă manifestată de autoritatea contractantă, care, în opinia sa, este în deplină contradicţie cu normele legale imperative aplicabile în materia achiziţiilor publice.

Contestatorul susţine că deşi autoritatea contractantă este obligată să îşi exercite atribuţiile, enumerate de legiuitor la art.72 alin.2 din  H.G. 925/2006, în scopul punerii în aplicare a pincipiilor prevăzute de art.2 alin.2 din OUG nr.34/2006 republicată, aceasta este prima care încurajează încălcarea aspectelor de legalitate în derularea procedurii şi desemnarea ofertantului câştigător, acceptând şi declarând câştigător al procedurii o societate care a produs şi uzat de un fals (adresa ISP nr. …./3.03.2005). S.C. ………. S.R.L. îşi asumă această opinie pe considerentul faptului că declararea ofertantului câştigător, şi după reevaluarea ofertelor, a avut loc în baza unui fals grosolan, pe care autoritatea înţelege să îl accepte ca şi înscris valabil, fără un minim de verificări.

Nu numai că avea cunoştinţă de faptul că legiuitorul a sancţionat ca şi contravenţie nepunerea în executare a unei decizii definitive şi irevocabile, prin dispoziţiile art. 293 litera s) din OUG nr.34/2006 modificată, ci, mai mult cunoştea atribuţiile care îi revin în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, atribuţii care trebuie exercitate în vederea unei corecte şi legale desemnări a ofertantului câştigător.

În cazul de faţă, în opinia contestatorului, autoritatea contractantă s-a limitat să departajeze ofertele pe baza criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut”, fără a verifica însă conformitatea acestora cu cerinţele minime stabilite în caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire.

Contestatorul mai critică, de asemenea, faptul că autoritatea contractantă a solicitat ofertanţilor să facă dovada că produsele folosite în vederea efectuării serviciilor de deratizare trebuie să aibă o durată de remanentă minimă de 90 de zile. S.C. ………. S.R.L. susţine că ofertantul S.C…….. S.R.L. a depus, cu prilejul deschiderii ofertelor, în data de 05.06.2007, adresa nr. ……./03.03.2005 emisă de Ministerul Sănătăţii Publice – Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Problema care trebuie dezbătută şi care în opinia contestatorului se bazează pe un fals grosolan o reprezintă conţinutul adresei originale emise de către Ministerul Sănătăţii Publice-Institutul de Sănătate Publică Bucureşti cu privire la perioada de remanentă a produsului F……….

Autoritatea contractantă a susţinut, în repetate rânduri, că  S.C. ………. S.R.L. a fost declarată admisibilă şi ulterior câştigătoare, întrucât adresa valabilă, depusă în data de 05.06.2007 a fost aceea în care se menţionează că „produsul …….. are o remanentă de 90 de zile pentru tratamente efectuate la interior.”

În continuare, S.C. …….. S.R.L. analizează conţinutul celor două adrese în mod comparativ, pentru a demonstra falsul produs în cazul adresei nr. ………./03.03.2005 în care este indicată o remanentă de 90 de zile a produsului …………

Prima diferenţă, pe care o semnalează S.C. ……… S.R.L. ca şi criteriu de departajare a celor două adrese, pentru a evita erorile, vizează lipsa antetului, adresa fără antet este de fapt adresa originală emisă de autoritatea competentă în vreme ce adresa falsă, la care s-a raportat autoritatea contractantă este cea cu antet.

În adresa fără antet, în partea introductivă, în care este indicat numele şi sediul destinatarului se menţionează: „CĂTRE SC ………SRL, Bdl. Ion ionescu de la BRAD ….., BUCUREŞTI”.

În adresa apreciată de S.C. ……. S.R.L. ca fiind falsă se menţionează: „CĂTRE SC ……SRL Bdl.Ion Ionescu de la Brad …… BUCUREŞTI”

Diferenţele constatate de S.C. GEMINI TRADE D.D.D. S.R.L. sunt atât de conţinut dar şi de formă.

Astfel, în prima adresă caracterele sunt bolduite pentru primele două rânduri, cea de a 2 -a fiind redactată în totalitate cu caractere bolduite, cuvântul „CĂTRE” este redactat cu aliniament în adresa a 2-a, în prima adresă se face pauză între cuvântul Bdl. şi cuvântul „Ion” iar cuvântul „ionescu” este scris cu „i” în timp ce în cea de-a 2-a adresă este scris într-un singur cuvânt „Bdl.Ion”, cuvântul „Ionescu” este scris cu „I” mare.

Altă diferenţă de redactare constă în modul în care este scris în prima adresă cuvântul „BRAD” în totalitate cu litere mari iar în cea de a doua adresă este scris cu litera mare doar la început, respectiv litera „B”.

În continuare, S.C. GEMINI TRADE D.D.D. S.R.L. se referă la conţinutul celor doză adrese care fac obiectul analizei, cu menţiunea că în adresa originală, depusă de contestator în sprijinul contestaţiei, singura eroare de redactare este acea a indicării numelui produsului, respectiv „……..”.

Pentru a nu face tot o analiză comparativă, astfel cum a procedat anterior, S.C. ……… S.R.L. redă, integral, conţinutul adresei depusă de societatea declarată câştigătoare, care reprezintă un fals demonstrat în instanţă, fapt care va permite identificarea erorilor:

„Din documentaţia firmei producătoare – ………, rezultă că produsul ……. are  o remanentă de 30 de zile pentru tratamente efectuate la exterior şi de 90 de zile pentru tratamente efectuate la interior, cu condiţia sa nu se spele suprafaţa tratată.”

Contestatorul menţionează că a subliniat aspectele care comportă diferenţe între conţinutul celor două adrese, şi susţine că toate acestea coroborate puteau fi observate de către autoritatea contractantă care avea obligaţia să sancţioneze în mod corespunzător ofertantul care a recurs la astfel de practici şi să declare oferta acestuia ca neconformă.

În susţinerea celor precizate anterior, a criticilor formulate în ceea ce priveşte conţinutul adresei calificate ca fiind un fals, S.C. ……… S.R.L. are în vedere şi adresa nr. ………../20.12.2007 emisă de Ministerul Sănătăţii Publice – Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, în care se confirmă faptul că „există un singur produs insecticid F…….. avizat recunoscând că din eroare a fost indicat în adresa nr……../03.03.2005 numele produsului „……..”, nefiind făcută nicio menţiune în ceea ce priveşte indicarea eronată a perioadei de remanentă, validând astfel durata de 60 de zile precizată iniţial.

S.C. …….. S.R.L. susţine că autoritatea contractantă, ignorând atribuţiile expres stabilite de legiuitor în favoarea menbrilor comisiei de evaluare, a desemnat ofertantul câştigător doar pe considerentul faptului că propunerea financiară a acestuia are valoarea cea mai mică şi prin urmare corespunde criteriului de atribuire stabilit în documentaţie şi caietul de sarcini, respectiv „preţul cel mai mic”.

Totodată contestatorul susţine că, poate considera că autoritatea contractantă a refuzat pe tot parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică să aplice dispoziţiile legale incidente în materia achiziţiilor publice – OUG nr.34/2006 modificată şi HG nr.925/2006 modificată, începând cu refuzul de a pune la dispoziţia S.C. ….. S.R.L. a dosarului achiziţiei publice, solicitat de firma contestatoare, apariţia unor documente datate ulterior comunicării rezultatului procedurii, refizul de a pune în executare o decizie definitivă şi irevocabilă ăi până la acceptarea, din nou, a unui fals dovedit şi despre care are cunoştinţă, ca şi înscris în baza căruia oferta depusă de S.C. …… S.R.L. a fost declarată admisibilă şi ulterior câştigătoare.

În considerarea celor mai sus prezentate, contestatorul solicită:

-anularea comunicării nr. ……/04.08.2008 privind rezultatul procedurii, respectiv de declarare a ofertei depusă de societatea sa ca fiind necâştigătoare şi declararea ofertei depuse de S.C. …… S.R.L. ca fiind câştigătoare în conformitate cu criteriul „preţul cel mai scăzut”;

-anularea raportului procedurii ca o consecinţă a anulării deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi pe cale de consecinţă, obligarea autorităţii contractante la declararea ofertei depuse de S.C. ……. S.R.L. ca fiind neconformă potrivit art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006; obligarea continuării procedurii în sensul reevaluării tuturor ofertelor declarate admisibile în vederea desemnării ofertei câştigătoare şi atribuirea contractului de achiziţie publică, potrivit criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire.

Prin adresa nr. ……../14.08.2008, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ……/14.08.2008, UNIVERSITATEA …… transmite, la solicitarea Consiliului din adresa nr. …../12.08.2008, punctul său de vedere cu privire la contestaţia formulată de către S.C. ……. S.R.L., însoţit de documentele din dosarul achiziţiei publice, precum şi oferta contestatorului şi oferta societăţii declarată câştigătoare.

Autoritatea contractantă precizează că în data de 04.08.2008 a procedat la reevaluarea ofertelor admisibile potrivit deciziei nr. …….. din data de 18.07.2008, emisă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în urma evaluării declarând câştigătoare oferta S.C. …….. S.R.L., care a avut preţul cel mai scăzut.

Cu privire la societatea contestatoare, S.C. ……… S.R.L., autoritatea contractantă menţionează că în data de 08.08.2008, acesta a contestat la Consiliu decizia nr. ………/28.07.2008 emisă de instituţia sa, considerând că nu s-a ţinut cont de remanenţa produselor ofertate de cei doi participanţi, susţinând că la remanenta produsului F……..  a fost luată în considerare adresa nr. ……/03.03.2005, emisă de către ISP Bucureşti, către S.C. …. S.R.L., adresă menţionată ca fiind falsă.

Cu privire la adresa mai sus menţionată, autoritatea contractantă susţine că în cadrul reevaluării ofertelor nu a fost luată în considerare, remanenta produsului F……. fiind certificată de adresa                                          nr. ………/22.06.2007, emisă de ISP Bucureşti, la solicitarea S.C. ……… S.R.L., prezentată în original la şedinţa publică din 28.01.2008, a Curţii de Apel Bucureşti, remanenta produselor F….. şi M…….. fiind condiţionată de o serie de factori din mediul înconjurător.

Pentru clarificarea acestei probleme, autoritatea contractanta precizează că a solicitat punctul de vedere al ISP Bucureşti, prin adresa nr. …../09.05.2008, la care nu s-a primit niciun răspuns, şi în consecinţă documentele emise de ISP Bucureşti au fost considerate corecte şi reale.

Referitor la oferta contestatorului, autoritatea contractantă susţine că a fost declarată admisibilă, dar necâştigătoare în conformitate cu art. 34 alin. (4) din HG nr. 925/2006, respectiv „propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică”, respectiv art. 36 alin. (1) lit. e) din aceeaşi hotărâre, şi anume „preţul inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică.”

Având în vedere cele mai sus menţionate, UNIVERSITATEA …….. solicită să se ia toate măsurile ce se impun cu privire la S.C. ………S.R.L., în conformitate cu art. 2561 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 pentru exercitare abuzivă a dreptului de a face contestaţii.

Prin adresa nr. …../04.09.2008, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ……./04.09.2008, UNIVERSITATEA……., în completarea adresei sale nr. ……./14.08.2008, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. ……/14.08.2008, transmite următoarele :

Potrivit „Listei cu produse biocide permise plasării pe piaţa din România, actualizată până la data de 30.07.2008″ – din care anexează paginile 01, 47, 48 – substanţa M …… ofertată de contestatoarea  S.C. …….. S.R.L. este retrasă după data de 22.08.2008.

Analizând susţinerile părţilor şi documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele:

UNIVERSITATEA …….. în calitate de autoritate contractantă, urmare Deciziei C.N.S.C. nr. …… din data de 18.07.2008, a procedat la reevaluarea ofertelor depuse la procedura de cerere de oferte pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect servicii de deratizare şi dezinfecţie la imobilele U.M.F. Carol Davila Bucureşti, iniţiată prin invitaţia de participare nr. ….., publicată în SEAP în data de 24.05.2007. Potrivit acestei invitaţii criteriul de atribuire este „preţul cel mai scăzut”.

Conform Raportului procedurii nr. …../04.08.2008, la procedura mai sus precizată, au fost admise două oferte, respectiv oferta S.C. …. S.R.L. şi oferta depusă de S.C. ………. S.R.L.

Analizând ofertele depuse la procedură, aflate în dosarul cauzei în copie conformă cu originalul, Consiliul reţine că societatea contestatoare S.C. …… S.R.L. a ofertat pentru dezinsecţie insecticidul M……, în timp ce ofertantul castigator S.C. ……. S.R.L. a oferit produsul F……..

Pentru activitatea de dezinsecţie, în caietul de sarcini a fost prevăzută pentru remanentă următoarea specificaţie „ 90 de zile (patru lucrări la interval de 6 luni)”.

Documentele prezentate de ofertanţi şi analizate de comisia de evaluare pentru demonstrarea îndeplinirii acestei cerinţe a caietului de sarcini au fost următoarele :

În cazul contestatoarei S.C. ……….. S.R.L. a fost depusă adresa emisă de Ministerul Sănătăţii Publice-Institutul de Sănătate Publică Bucureşti sub nr………./5.02.2007, prin care se comunică că produsul M………, „insecticid microincapsulat care conţine 250 g/l chlorpyphos prezintă o perioadă de remanentă între 12-24 săptămâni de la aplicare”. Totodată în această adresă este precizat faptul că „remanenta este influenţată de o serie de factori din mediul înconjurător, precum : temperatură, umiditate, gradul de curăţenie al suprafeţei tratate, natura suprafeţei pe care este aplicat insecticidul. Din acest motiv se indică un interval,, aşa cum s-a procedat la alineatul de mai sus”.

In cazul celuilalt ofertant S.C. ………S.R.L. a fost considerată de către comisia de evaluare adresa emisă de Ministerul Sănătăţii Publice-Institutul de Sănătate Publică Bucureşti sub nr………./22.06.2007, prin care se comunică că „având în vedere forma de condiţionare(suspensie concentrată) şi compoziţia insecticidului F……… (50 g/alpha-czpermethrin ca substanţă activă) remanenta maximă poate ajunge până la 12 săptămâni.” Totodată în această adresă este precizat faptul că remanenţa este influenţată de o serie de factori din mediul înconjurător : temperatură, umiditate, gradul de curăţenie al suprafeţei pe care este aplicat insecticidul, acelaşi produs (aceeaşi concentraţie în substanţă activă şi aceeaşi formă de condiţionare) prezintă remanentă diferită”.

Faţă de cele mai sus prezentate, Consiliul constată că UNIVERSITATEA ……………. a considerat oferta depusă de S.C. ………… S.R.L. o ofertă admisibilă deşi remanenta produsului F……. poate ajunge până la12 săptămâni, respectiv 84 de zile şi nu este de 90 de zile astfel cum a fost specificat în caietul de sarcini.

Întrucât o ofertă care nu îndeplineşte cerinţele caietului de sarcini este considerată potrivit art.36 alin. (2) lit a) din HG nr.925/2006 o ofertă neconformă, comisia de evaluare avea obligaţia conform art. 81 din acelaşi act normativ de a o respinge.

Ca urmare a celor mai sus evocate se constată că evaluarea ofertelor s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi, pe cale de consecinţă, critica contestatorului privind nelegalitatea evaluării este fondată.

Totodată, Consiliul, având în vedere dispoziţiile art.278 alin. (3) din OUG nr.34/2006 „ în situaţia în care Consiliul apreciază că există şi alte încălcări ale prevederilor legale privitor la actul atacat, în afara celor invocate de contestator, poate să dispună din oficiu remedierea încălcării prevedrilor legale”, reţine următoarele :

-Conform Raportului procedurii nr………../04.08.2008, preţul ofertei contestatoarei S.C. ………… S.R.L. este 129.000 lei iar potrivit Notei justificative nr. ………/21.05.2007 privind selectarea procedurii de cerere de ofertă pentru servicii : deratizare şi dezinsecţie-parte a dosarului achiziţiei publice, prevăzut de art. 213 din OUG nr.34/2006- valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit este de 119.000 lei;

-Prin Raportul procedurii mai sus menţionat oferta contestatoarei  S.C. ……… S.R.L. a fost declarată drept ofertă admisibilă, fără a exista în dosarul cauzei documente din care să reiasă clar că preţul inclus în propunerea financiară a acestui ofertant nu depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului respectiv, verificare care trebuia efectuată de comisia de evaluare în temeiul art. 71 alin. (2) lit.g) din HG nr.925/2006 anterior considerării admisibilităţii ofertelor. Orice decizie a autorităţii privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente.

-Având în vedere că produsele ce urmează a fi folosite pentru efectuarea lucrărilor de dezinsecţie la imobilele Universităţii ……. sunt produse biocide a căror plasare pe piaţă este reglementată de                         H.G. nr.956/2005, potrivit art.14 din acest act normativ este interzisă „utilizarea substanţelor de bază în scopuri biocide” dacă acestea nu au fost incluse în „Lista substanţelor de bază aprobate de Comunitatea Europeană”.

Faţă de cele mai sus prezentate, în baza art. 278 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, Consiliul va admite contestaţia formulată de S.C. ………. S.R.L., în contradictoriu cu UNIVERSITATEA …….. şi va anula raportul procedurii de atribuire în cauză, nr. ……../04.08.2008. în baza aceluiaşi temei legal va anula în tot adresele autorităţii contractante nr. ……../04.08.2008 şi nr. ……./04.08.2008, de comunicare către ofertanţi a rezultatului procedurii, subsecvente şi dependente de raportul procedurii.

Totodată, va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor, la verificarea aspectelor vizând admisibilitatea ofertei contestatoarei S.C. ……… S.R.L. şi la emiterea unui nou raport al procedurii, precum şi la comunicarea, către ofertanţi, a noului rezultat al procedurii de atribuire.

În baza art.278 alin. (4) din OUG nr. 34/2006, termenul pentru realizarea măsurilor dispuse este de doisprezece zile de la primirea prezentei decizii a Consiliului.

În temeiul art. 278 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă antemenţionată, Consiliul va dispune continuarea procedurii de atribuire, cu respectarea celor mai sus decise.

]]>