Comments for Achizitii publice si PPP http://www.avocat-achizitii.com Blogul expertilor in achizitii publice si parteneriat public privat Tue, 08 Mar 2011 06:45:30 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.0.4 Comment on Achizitiile publice si dreptul penal by POPA CEZAR MARIUS http://www.avocat-achizitii.com/2010/02/achizitiile-publice-si-dreptul-penal/comment-page-1/#comment-2274 POPA CEZAR MARIUS Tue, 08 Mar 2011 06:45:30 +0000 http://www.avocat-achizitii.com/?p=80#comment-2274 In data de 20.12.2010. am participat la o licitatie publica pentru atribuirea unui serviciu ,perioada de valabilitate a ofertei conform fisei de date a achizitiei a fost de 60 zile calendaristice de la data deschideri ofertelor deci pana la data de 18.02.2011. (la stabilirea valabilitati garantiei de participare nu sa tinut cont de prevederile OUG 34/2006.art 43*1 alin(2)lit.b ,ulterior nu a fost cerut de catre autoritatea contractanta prelungirea valabilitati ofertei inclusiv a valabilitati garantiei de participare ,am facut contestatie la CNSC care mi-a fost respinsa ,iar autoritatea contractanta uzand de prevederile OUG 34/2006.art 278*1alin 1 litera a, mi-a retinut garantia de participare (desi aceasta nu mai era in perioada de valabilitate (acest fapt avand loc ulterior datei de 18.02.2011),constituita de catre mine prin virament bancar in contul autoritati contractante ,mai precizez ca in fisa de date a achizitiei nu se precizeaza despre modalitatea de pierdere a garantiei de participare conform OUG 34/2006.art 278*1alin 1 Va rog sa-mi spuneti daca retinerea garantiei de participare a fost legala ,tinand cont ca nu mai era in perioada de valabilitate si daca trebuia si daac autoritatea contractanta era obligata sa in fisa de date a achizitiei nu se precizeaza despre modalitatea de pierdere a garantiei de participare conform OUG 34/2006.art 278*1alin 1 si ce sa fac juridic in acest caz Va multumesc In data de 20.12.2010. am participat la o licitatie publica pentru atribuirea unui serviciu ,perioada de valabilitate a ofertei conform fisei de date a achizitiei a fost de 60 zile calendaristice de la data deschideri ofertelor deci pana la data de 18.02.2011. (la stabilirea valabilitati garantiei de participare nu sa tinut cont de prevederile OUG 34/2006.art 43*1 alin(2)lit.b ,ulterior nu a fost cerut de catre autoritatea contractanta prelungirea valabilitati ofertei inclusiv a valabilitati garantiei de participare ,am facut contestatie la CNSC care mi-a fost respinsa ,iar autoritatea contractanta uzand de prevederile OUG 34/2006.art 278*1alin 1 litera a, mi-a retinut garantia de participare (desi aceasta nu mai era in perioada de valabilitate (acest fapt avand loc ulterior datei de 18.02.2011),constituita de catre mine prin virament bancar in contul autoritati contractante ,mai precizez ca in fisa de date a achizitiei nu se precizeaza despre modalitatea de pierdere a garantiei de participare conform OUG 34/2006.art 278*1alin 1
Va rog sa-mi spuneti daca retinerea garantiei de participare a fost legala ,tinand cont ca nu mai era in perioada de valabilitate si daca trebuia si daac autoritatea contractanta era obligata sa in fisa de date a achizitiei nu se precizeaza despre modalitatea de pierdere a garantiei de participare conform OUG 34/2006.art 278*1alin 1 si ce sa fac juridic in acest caz
Va multumesc

]]> Comment on O noua instanta- Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor by Alex http://www.avocat-achizitii.com/2011/02/o-noua-instanta-consiliul-national-de-solutionare-a-contestatiilor/comment-page-1/#comment-1892 Alex Thu, 10 Feb 2011 09:29:05 +0000 http://www.avocat-achizitii.com/?p=610#comment-1892 Dl avocat, eu sunt de parere ca instantele judecatoresti au ramas in continuare competente sa se pronunte pe contestatii in aceasta materie, pentru simplul motiv ca Legea ordinară nr. 278/2010 nu poate sa deroge de la Constitutie. S-ar compromite profesional o instanta care ar respinge actiunea pe motiv ca nu intra in sfera de competenta generala a instantelor judecatoresti. Mai mult, nu as avea nicio retinere sa invoc fapta de denegare de dreptate impotriva judecatorului care ar indrazni sa respinga actiunea cu un asemenea pretext. Ramane insa o enigma cadrul normativ al procesului in fata instantei - se merge pe contencios? se merge pe comercial? Pe langa numeroasele vicii de neconstitutionalitate vadite ale OUG nr. 34/2006 il descoperim acum si pe cel al ambiguitatii si lipsei de predictibilitate a ei. Atat de repede sa fi uitat legiuitorul de condamnările primite de la CEDO pe acest temei? O sa ii reamintesc prin urmatoarele pasaje, extrase din decizia CCR nr. 1415/2009 (regasite in forme aproximative si in alte decizii): "Atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului au subliniat faptul că legile trebuie să întrunească anumite calităţi pentru ca, în procesul de interpretare şi aplicare a reglementărilor conţinute, să nu se ajungă la încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate prin Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că legea trebuie să corespundă unor cerinţe de accesibilitate şi previzibilitate. Cu referire la criteriul de previzibilitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că "o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita", iar în cazul Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, a decis că "[...] cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă". În Cauza Wingrove contra Marii Britanii, 1996, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, şi Cauza Grigoriades împotriva Greciei, 1997). Prin urmare, se reţine că nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu cere adoptarea unor norme juridice care să determine o previzibilitate absolută. Curtea Constituţională a preluat în jurisprudenţa sa aceste considerente de principiu enunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cu titlu exemplificativ, menţionăm Decizia nr. 189/2005, Decizia nr. 552/2008 sau Decizia nr. 489/2009). Raportat la cele enunţate mai sus, se constată că domeniul reglementat prin legea criticată priveşte în mod direct salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ceea ce plasează legea pe o poziţie de maximă importanţă; prin urmare, numărul destinatarilor direcţi şi indirecţi ai acestei legi este foarte mare, iar calitatea acestora este diversă (de la muncitor necalificat până la Preşedintele republicii). Aceste două calităţi ale legii trebuie să determine autorităţile publice implicate în procesul de legiferare să fie foarte atente în alegerea şi stabilirea conţinutului concret al legii pentru ca în procesul de aplicare a ei să nu se ajungă la situaţii în care puterea publică (statul-angajator) să aibă o marjă largă, chiar arbitrară, de apreciere în interpretarea legii. Mai mult, se reţine că stilul unui act normativ trebuie să fie clar şi precis, iar tehnica de redactare să nu lase loc niciunui dubiu şi niciunui echivoc. Prin prisma celor mai sus enunţate, considerăm că textele legale criticate încalcă cerinţa de previzibilitate şi accesibilitate." Dl avocat, eu sunt de parere ca instantele judecatoresti au ramas in continuare competente sa se pronunte pe contestatii in aceasta materie, pentru simplul motiv ca Legea ordinară nr. 278/2010 nu poate sa deroge de la Constitutie. S-ar compromite profesional o instanta care ar respinge actiunea pe motiv ca nu intra in sfera de competenta generala a instantelor judecatoresti. Mai mult, nu as avea nicio retinere sa invoc fapta de denegare de dreptate impotriva judecatorului care ar indrazni sa respinga actiunea cu un asemenea pretext.
Ramane insa o enigma cadrul normativ al procesului in fata instantei – se merge pe contencios? se merge pe comercial?
Pe langa numeroasele vicii de neconstitutionalitate vadite ale OUG nr. 34/2006 il descoperim acum si pe cel al ambiguitatii si lipsei de predictibilitate a ei. Atat de repede sa fi uitat legiuitorul de condamnările primite de la CEDO pe acest temei? O sa ii reamintesc prin urmatoarele pasaje, extrase din decizia CCR nr. 1415/2009 (regasite in forme aproximative si in alte decizii):
“Atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului au subliniat faptul că legile trebuie să întrunească anumite calităţi pentru ca, în procesul de interpretare şi aplicare a reglementărilor conţinute, să nu se ajungă la încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate prin Constituţie şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că legea trebuie să corespundă unor cerinţe de accesibilitate şi previzibilitate.
Cu referire la criteriul de previzibilitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că “o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate – să îşi corecteze conduita”, iar în cazul Sunday Times contra Regatului Unit, 1979, a decis că “[...] cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă”. În Cauza Wingrove contra Marii Britanii, 1996, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, şi Cauza Grigoriades împotriva Greciei, 1997). Prin urmare, se reţine că nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu cere adoptarea unor norme juridice care să determine o previzibilitate absolută.
Curtea Constituţională a preluat în jurisprudenţa sa aceste considerente de principiu enunţate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cu titlu exemplificativ, menţionăm Decizia nr. 189/2005, Decizia nr. 552/2008 sau Decizia nr. 489/2009).
Raportat la cele enunţate mai sus, se constată că domeniul reglementat prin legea criticată priveşte în mod direct salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ceea ce plasează legea pe o poziţie de maximă importanţă; prin urmare, numărul destinatarilor direcţi şi indirecţi ai acestei legi este foarte mare, iar calitatea acestora este diversă (de la muncitor necalificat până la Preşedintele republicii).
Aceste două calităţi ale legii trebuie să determine autorităţile publice implicate în procesul de legiferare să fie foarte atente în alegerea şi stabilirea conţinutului concret al legii pentru ca în procesul de aplicare a ei să nu se ajungă la situaţii în care puterea publică (statul-angajator) să aibă o marjă largă, chiar arbitrară, de apreciere în interpretarea legii. Mai mult, se reţine că stilul unui act normativ trebuie să fie clar şi precis, iar tehnica de redactare să nu lase loc niciunui dubiu şi niciunui echivoc.
Prin prisma celor mai sus enunţate, considerăm că textele legale criticate încalcă cerinţa de previzibilitate şi accesibilitate.”

]]> Comment on Despre noi by SCPA - Ceparu si Irimia http://www.avocat-achizitii.com/2008/12/despre-noi/comment-page-1/#comment-544 SCPA - Ceparu si Irimia Thu, 30 Sep 2010 15:02:11 +0000 http://www.avocat-achizitii.com/?p=74#comment-544 Buna ziua, Nu exista nicio dispozitie imperativa care sa stipuleze ca procentul penalitatilor datorate de catre executantul lucrarilor sa se calculeze prin raportare la valoarea totala a contractului, iar penalitatile datorate de catre autoritate sa fie calculate prin raportare la valoarea sumelor ramase de achitat. In opinia noastra, astfel de clauze sunt abuzive si creaza un dezechilibru in detrimentul operatorilor economici. Din pacate, contractele de achizitie publica, desi consensuale, in realitate sunt de adeziune. Astfel, in cadrul ofertei, operatorul economic trebuie sa depuna si modelul de contract insusit. Eventual, se pot formula obiectiuni, cu conditia ca acestea sa nu fie considerate dezavantajoase pentru autoritatea contractanta. Important este ca autoritatea contractanta sa accepte aceste obiectiuni si sa le cuprinda in forma finala a contractului. Exista, de asemenea, posibilitatea formularii unei contestatii impotriva clauzelor abuzive din modelul de contract. Florin Irimia Avocat asociat Buna ziua,
Nu exista nicio dispozitie imperativa care sa stipuleze ca procentul penalitatilor datorate de catre executantul lucrarilor sa se calculeze prin raportare la valoarea totala a contractului, iar penalitatile datorate de catre autoritate sa fie calculate prin raportare la valoarea sumelor ramase de achitat.
In opinia noastra, astfel de clauze sunt abuzive si creaza un dezechilibru in detrimentul operatorilor economici.
Din pacate, contractele de achizitie publica, desi consensuale, in realitate sunt de adeziune. Astfel, in cadrul ofertei, operatorul economic trebuie sa depuna si modelul de contract insusit. Eventual, se pot formula obiectiuni, cu conditia ca acestea sa nu fie considerate dezavantajoase pentru autoritatea contractanta. Important este ca autoritatea contractanta sa accepte aceste obiectiuni si sa le cuprinda in forma finala a contractului. Exista, de asemenea, posibilitatea formularii unei contestatii impotriva clauzelor abuzive din modelul de contract.

Florin Irimia
Avocat asociat

]]> Comment on Despre noi by alina http://www.avocat-achizitii.com/2008/12/despre-noi/comment-page-1/#comment-448 alina Fri, 17 Sep 2010 08:27:21 +0000 http://www.avocat-achizitii.com/?p=74#comment-448 Buna ziua! as dori sa stiu daca este vreo dispozitie imperativa care stipuleaza ca penalitatile in contractul de lucrari pe oug 34, sunt , cele cerute de autoritatea contractanta de ...% din pretul contractului si pt executant sunt de ...% din plata neefectuata. De ce? de ce autoritatea are penalitati din intregul pret iar eu ca si executant doar din plata neefectuata(eu inteleg ca din plata datorata aferenta facturii emise)? ar tb si autoritatea sa primeasca penalitati tot de ...% din valoarea lucrarilor neefectuate potrivit graficului, dar nu din pretul contractului. Buna ziua!
as dori sa stiu daca este vreo dispozitie imperativa care stipuleaza ca penalitatile in contractul de lucrari pe oug 34, sunt , cele cerute de autoritatea contractanta de …% din pretul contractului si pt executant sunt de …% din plata neefectuata. De ce? de ce autoritatea are penalitati din intregul pret iar eu ca si executant doar din plata neefectuata(eu inteleg ca din plata datorata aferenta facturii emise)?
ar tb si autoritatea sa primeasca penalitati tot de …% din valoarea lucrarilor neefectuate potrivit graficului, dar nu din pretul contractului.

]]>