Category: Uncategorised

CCIFER, în parteneriat cu Societatea Profesională de Avocați CEPARU și IRIMIA, a organizat în data de 9 iunie 2022, o nouă ediție a Matinalul Digital, dedicată discuțiilor despre elaborarea legislației din domeniul achizițiilor publice.

Evenimentul a fost moderat de Florin Irimia, avocat asociat și Președinte executiv al Asociației Experților în Achiziții.

Experții invitați au fost:

• Raluca MARTIAN, Șef Serviciu Agenția Națională pentru Achiziții Publice
• Andreea Vlăsceanu, șef Serviciu Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Principalele subiecte abordate:

Rolul ANAP

• ANAP are un rol determinant, contribuie la cadrul legislativ, iar intervenția legiuitorului este una salutară. Are un rol fundamental pentru monitorizarea și supravegherea achizițiilor publice.

Impactul crizelor multiple și succesive asupra achizițiilor publice: sanitară, blocajul lanțurilor de aprovizionare, război, explozia prețurilor și deficitul materiilor prime și materialelor

• Contextul creat pe fondul crizelor s-a văzut in domeniul construcțiilor, prin creșterea bruscă a materialelor de construcții; anumite locații de producție nu au mai funcționat sau au funcționat la capacitate redusă;  căile de transport au fost limitate.
• Toate evenimentele generate de crize au avut un impact asupra contractelor de achiziții publice în această perioadă.

Instrumentele legislative adoptate pentru a combate aceste creșteri spectaculoase de prețuri.

• A apărut Ordonanța 15/2021, urmată de ordonanțele 47 si 64/2022 pentru contratele din fonduri nerambursabile.
• Anterior Ordonanței 15/2021 au existat două situații : 1) contractele de lucrări erau fără clauză, niciun fel de instrumente legislative 2) contractele de lucrări aveau o formulă de ajustare, dar care s-a dovedit inaplicabilă.
• Ordonanțele 15/2021 47, 64/2022, toate aceste instrumente legislative au impus introducerea unei clauze de ajustare a prețurilor, obligatorii pentru contractele de achiziții in derulare.
• Înainte de Ordonanța 15/2021 au existat numeroase soluții via operatori privați, dar ANAP a fost destul de prudentă.

• Există riscul ca aceste instrumente adoptate să fie depășite în raport cu realitatea economică. Prețul final trebuie sa fie corect și sustenabil pentru achizitori.
• Legiuitorul a impus și o formulă de revizuire pentru contractele care depășesc șase luni, plecând de la principiul transparenței, prețul este intangibil, părțile nu pot interveni. E de văzut dacă nu ar putea fi posibil în viitor ca părțile să poată interveni.
• Am avea instrumente legislative care există în legea 98/2016: dacă practica și jurisprudența ar fi mai flexibile, am putea face apel la această lege. Nu ar fi o modificare majoră, ar presupune să fie până la 50% din valoarea contractului. Avem aceste instrumente legislative, dar si niște praguri de 15% pentru contractele de lucrări, care ar putea fi aplicate.
• În situațiile excepționale, ținând cont și de teoria impreviziunii, ar putea fi acceptată, dar cu intervenția ANAP, cu validarea lor pe jurisprudența, dar cu multa prudență.  Pot exista riscuri de interpretare. În acest sens ar trebui inițiată o dezbatere publică cu ANAP, cu operatorii privați si economici, cu autoritățile contractante, dar și cu zona academică din domeniul construcțiilor.

Revizuirea și ajustarea contractelor

• Formula de revizuire ar trebui sa măsoare diferențierea și să existe un decalaj cât mai redus. Să fie una dinamică, să se aplice cât mai des posibil. Ar fi util de clarificat clauza din contractul standard.
• Ar trebui acordată o marjă de libertate, sunt importante consultările prealabile ale pieței. Achizitorul are posibilitatea de a consulta operatorul privat pentru că este importantă reacția acestuia.
• Referitor la formula pe care s-o identificam, ea trebuie să țină cont de elemente de referință reprezentative : costul forței de muncă, materiale, energie, transport. Trebuie stabilite aceste cheltuieli într-un contract de achiziții publice. Plecând de la aceste costuri, trebuie să ne raportam la niște indici, iar Ordonanța 15 face referire in acest sens. Indicii au un grad de frecvență, sunt publicați cât mai rapid. Institutul Național de Statistică (INS) este relevant în acest proces și trebuie un efort conjugat. Ar trebui făcute eforturi în domeniul statisticii, elaborate mercurial, cu elemente de preț. Trebuie îmbunătățite aceste instrumente statistice, astfel încât sa reflecte realitatea și să se vadă în formula de revizuire, să fie eficientă.
• Există riscul ca formulele de ajustare să ducă la variații excesive ale prețurilor. Să luam în calcul și o scădere a prețurilor, atunci formulele legislative ar deveni defavorabile operatorilor economici. Ar trebui o limită maximă care să permită această ajustare, astfel încât sa fie protejate părțile contractante.

• ANAP a recomandat inserarea de clauze de ajustare în contracte
• ANAP a identificat și situații de contracte de servicii si produse – o astfel de formulă nu se știe dacă este potrivită. Ar trebui o formulă general valabilă pentru toate tipurile de contracte, ar trebui adaptat corespunzător. S-au încercat formule de revizuire în timp, din păcate nu s-a găsit formula magică. Au fost evitate aceste formule, pentru că nu pot fi acoperite toate situațiile în practică.
• Până în prezent, ANAP nu s-a confruntat cu această situație, de creșteri progresive la toate materiile, nu s-a confruntat cu aceste dificultăți, chiar la nivelul Comisiei Europene există îngrijorări.
• Anterior Ordonanței 15/2021 au existat discuții despre indici. Utilizarea indicilor per ramură, nu indici generali. Acești indici provin în baza unor informații obținute de la operatori, în urma unui chestionar al Institutului Național de Statistică. Din păcate, nu toți operatorii au răspuns chestionarului, ci numai cei mari, ceea ce influențează măsurarea.
• La elaborarea Actului Normativ privind pragul de majorare pentru achizițiile publice au participat echipele de la Direcția Armonizare Legislativă, pentru capitolul care privește pragurile. Nu se știe dacă mărirea pragurilor conduce către o eficientizare a fondurilor. Soluția ar fi organizarea de întâlniri cu mediul de afaceri pentru inițierea de modificări legislative.

Modificări legislative recente

• Senatul a adoptat ieri dublarea pragurilor până la care autoritățile publice pot face achiziții directe, fără licitații -ceea ce va avea impact asupra concurenței (Pragul pentru achiziția directă de lucrări publice, de exemplu, a fost majorat de la 450.000 de lei în prezent la 900.000 de lei De asemenea, a fost dublat și pragul pentru achiziția de bunuri și servicii fără licitație: de la 135.000 de lei la 270.000 de lei.

Concluzii

• Este necesar să adoptăm contracte de achiziții publice care să fie adaptate unor măsuri extraordinare
• Este important să existe responsabilizare în procesul de elaborare legislativă în domeniul achizițiilor publice
• În contextul în care operatorii economici se confruntă cu dificultăți financiare majore, este nevoie să existe un parteneriat între părțile contractante.
• Rolul ANAP rămâne acela de a se implica și de a invita  la dialog reprezentanții mediului privat pentru a găsi soluții durabile.
• ANAP ar putea avea întâlniri cu instituții similar din alte state, pentru căutarea modelelor de bune practici.