Category: Articole AEXA

Posted on

Raport privind piața achizițiilor publice din România – Trimestrul I 2026

1. Context general

Piața achizițiilor publice din România a continuat în primul trimestru al anului 2026 procesul de consolidare și digitalizare început în ultimii ani, sub coordonarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) și prin utilizarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP).

În T1 2026, piața a fost influențată de:

  • actualizarea pragurilor valorice aplicabile procedurilor de achiziție publică începând cu 1 ianuarie 2026;
  • accentuarea utilizării fondurilor europene din exercițiul financiar 2021–2027 și PNRR;
  • creșterea ponderii procedurilor digitalizate;
  • presiunea privind eficiența cheltuirii fondurilor publice;
  • intensificarea controalelor privind conformitatea și integritatea procedurilor.

Conform cadrului legislativ aplicabil în 2026, principalele acte normative rămân:

  • Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
  • Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
  • Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;
  • HG nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice;
  • instrucțiunile și notificările emise de ANAP.

Surse legislative și instituționale relevante:

2. Modificări legislative relevante în 2026

2.1 Actualizarea pragurilor valorice

Începând cu 1 ianuarie 2026 au intrat în vigoare noile praguri valorice aplicabile procedurilor de achiziții publice, actualizate în conformitate cu regulamentele europene.

Principalele praguri aplicabile conform Legii nr. 98/2016 sunt:

CategoriaPrag 2025Prag 2026
Lucrări27.334.460 lei26.960.556 lei
Produse și servicii705.819 lei698.460 lei
Produse și servicii pentru autorități locale1.090.812 lei1.077.624 lei
Servicii sociale și alte servicii specifice3.701.850 lei3.741.750 lei

Impactul principal asupra pieței:

  • creșterea numărului de achiziții directe și proceduri simplificate;
  • reducerea duratei de atribuire pentru proiectele de valoare medie;
  • creșterea concurenței în segmentul IMM;
  • necesitatea unei monitorizări mai stricte a fragmentării achizițiilor.

Sursa: ANAP – notificare privind pragurile valorice 2026 (avocatnet.ro)

3. Dimensiunea pieței de achiziții publice în T1 2026

3.1 Tendințe generale

În primul trimestru al anului 2026, piața achizițiilor publice din România a fost caracterizată de:

  • menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice;
  • accelerarea procedurilor finanțate din PNRR;
  • creșterea ponderii proiectelor de infrastructură;
  • intensificarea achizițiilor în domeniul digitalizării administrației;
  • consolidarea segmentului de servicii de consultanță și proiectare.

Estimările pieței indică un volum ridicat al procedurilor publicate în SEAP, cu accent pe:

  • infrastructură rutieră;
  • sănătate;
  • energie;
  • IT și digitalizare;
  • construcții publice;
  • servicii sociale.

3.2 Specificități

Conform datelor publicate de ANAP și SEAP, cele mai active autorități contractante în T1 2026 au provenit din:

  • administrația publică locală;
  • companiile naționale de infrastructură;
  • sectorul sanitar;
  • operatorii regionali de utilități.

Sursa: Raport statistic ANAP privind procedurile de atribuire în SEAP (anap.gov.ro)

4. Analiza pe sectoare

4.1 Infrastructură și construcții

Sectorul infrastructurii a rămas principalul motor al pieței de achiziții publice.

Principalele caracteristici:

  • continuarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres;
  • investiții în infrastructura feroviară;
  • proiecte de modernizare urbană;
  • lucrări finanțate prin PNRR și fonduri europene.

Tendințe:

  • creșterea valorii contractelor mari;
  • utilizarea acordurilor-cadru;
  • accent pe criteriul „cel mai bun raport calitate-preț”;
  • creșterea cerințelor ESG și de sustenabilitate.

4.2 IT și digitalizare

Achizițiile de servicii IT au continuat să crească în T1 2026.

Zone dominante:

  • cloud guvernamental;
  • securitate cibernetică;
  • digitalizarea serviciilor publice;
  • interoperabilitate și automatizare;
  • infrastructură hardware și software.

Piața a fost caracterizată de:

  • concurență ridicată;
  • număr crescut de contestații;
  • accent pe conformitatea tehnică;
  • utilizarea criteriilor de evaluare complexe.

4.3 Sănătate

Sectorul medical a rămas unul dintre cele mai dinamice segmente.

Principalele categorii:

  • echipamente medicale;
  • consumabile;
  • servicii de mentenanță;
  • infrastructură spitalicească;
  • digitalizare medicală.

Tendința dominantă a fost consolidarea achizițiilor centralizate și profesionalizarea documentațiilor de atribuire.

5. Nivelul concurenței și participarea IMM-urilor

În T1 2026 s-a observat:

  • creșterea participării IMM-urilor la procedurile simplificate;
  • utilizarea mai frecventă a subcontractării;
  • interes crescut pentru acordurile-cadru;
  • consolidarea consorțiilor pentru proiectele mari.

Provocări identificate:

  • termene reduse pentru depunerea ofertelor;
  • complexitatea cerințelor tehnice;
  • dificultăți privind garanțiile și capacitatea financiară;
  • întârzieri la plata contractelor.

În zona infrastructurii mari s-a menținut o concentrare ridicată a pieței în jurul operatorilor economici cu experiență în proiecte europene.

6. Contestații și litigii

În primul trimestru al anului 2026, piața a continuat să înregistreze un nivel ridicat al contestațiilor formulate la CNSC și în instanță.

Principalele motive:

  • specificații tehnice restrictive;
  • criterii de calificare disproporționate;
  • evaluarea ofertelor;
  • clarificări insuficiente;
  • excluderea ofertanților.

Cele mai afectate sectoare:

  • IT;
  • infrastructură;
  • servicii complexe;
  • echipamente medicale.

Impact asupra pieței:

  • întârzieri în implementarea proiectelor;
  • creșterea costurilor administrative;
  • presiune asupra autorităților contractante pentru profesionalizare.

7. Digitalizarea pieței de achiziții publice

Digitalizarea a continuat să reprezinte principalul vector de modernizare a pieței.

Direcții relevante în T1 2026:

  • extinderea utilizării SEAP/SICAP;
  • automatizarea verificărilor;
  • integrarea datelor privind contractele;
  • transparență sporită;
  • utilizarea analizei de risc.

SEAP a rămas principalul canal operațional pentru:

  • publicarea procedurilor;
  • depunerea ofertelor;
  • clarificări;
  • evaluare;
  • publicarea contractelor și rezultatelor.

Sursa: SEAP / SICAP – platforma electronică de achiziții publice (e-licitatie.ro)

8. Riscuri și provocări pentru restul anului 2026

Principalele riscuri identificate

  1. Întârzieri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene;
  2. Creșterea numărului de contestații;
  3. Capacitate administrativă redusă la nivel local;
  4. Presiuni inflaționiste asupra contractelor de lucrări;
  5. Deficit de specialiști în achiziții publice și management contractual.

Oportunități

  1. Accelerarea absorbției fondurilor europene;
  2. Creșterea investițiilor în infrastructură;
  3. Dezvoltarea achizițiilor verzi și sustenabile;
  4. Digitalizarea administrației publice;
  5. Creșterea participării IMM-urilor.

9. Concluzii

Piața achizițiilor publice din România în T1 2026 a fost caracterizată de un nivel ridicat de activitate, impulsionat de investițiile publice și finanțările europene.

Actualizarea pragurilor valorice, digitalizarea procedurilor și accentul pe transparență au influențat semnificativ modul de desfășurare a procedurilor de atribuire.

Principalele concluzii:

  • infrastructura și digitalizarea au dominat piața;
  • procedurile simplificate au câștigat pondere;
  • concurența s-a intensificat în sectoarele IT și servicii;
  • profesionalizarea autorităților contractante devine esențială;
  • gestionarea contestațiilor rămâne o provocare majoră.

Pentru restul anului 2026 se estimează:

  • menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice;
  • accelerarea proiectelor PNRR;
  • consolidarea utilizării criteriilor ESG;
  • extinderea digitalizării proceselor de achiziții publice.

10. Bibliografie și surse

  1. Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)
  2. SEAP / SICAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice
  3. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice
  4. Raport statistic ANAP privind procedurile de atribuire
  5. Notificare privind pragurile valorice aplicabile în 2026

Posted on

Program postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă ACHIZIȚII PUBLICE

În cadrul Facultății de Administrație și Management Public se organizează în perioada noiembrie 2025 – aprilie 2026 programul postuniversitar de formare și dezvoltare profesională continuă ACHIZIȚII PUBLICE (180 de ore dintre care74h curs și 106h seminar), care vizează actualizarea/dezvoltarea unor competențe ocupaționale/profesionale, prin dobândirea cunoștințelor/deprinderilor/abilităților în vederea:

–  Dezvoltării capacității de operaționalizare a sistemului de achiziții publice;

–  Îmbunătățirii capacității de aplicare a elementelor de drept în domeniul specific achizițiilor publice;

–  Creșterii capacității de implementare a proiectelor cu finanțare din fonduri europene;

–  Îmbunătățirii modului de aplicare a principiilor eticii în domeniul achizițiilor publice;

–  Dezvoltării capacității de utilizare a sistemului electronic de achiziții publice;

–  Perfecționării capacității de comunicare și negociere în domeniul achizițiilor publice.

Programul se fundamentează pe abordarea următoarelor discipline: Sistemul de achiziții publice în România (34h), Elemente de drept aplicabile achizițiilor publice (22h), Sistemul achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene (26h), Comunicare și negociere în domeniul achizițiilor publice (24h), Managementul proiectelor cu finanțare din fonduri europene (26h), Etica în domeniul achizițiilor publice (24h), Simularea procedurilor de achiziție publică (24h) și areprevăzut un număr de 15 ECTS pentru activitatea didactică și 5 ECTS pentru examenul de certificare a competențelor.

Programul postuniversitar se organizează în ramura de știință: Științe administrative, pentru obținerea și/sau dezvoltarea de competențe profesionale comune ocupațiilor din grupa de bază din COR: 242203 Inspector de specialitate în administrația publică, 242205 Consultant în administrația publică.

Programele conferă absolvenților o bună pregătire ”pentru funcțiunile administrației publice, cu caracter economic”, dobândirea competențelor specifice domeniului administraţiei publice şi răspund cerinţelor pieței muncii de a avea specialişti pregătiţi în domeniul administrației publice în contextul globalizării, corespund profilului de specializare al facultăţii și pun în valoare competenţele specifice ale corpului profesoral, care oferă cursuri interdisciplinare.

Cursul postuniversitar beneficiază de implicarea unor specialiști invitați care dețin expertiză relevantă în activități de consultanță, reglementare, supraveghere sau control în domeniul achizițiilor publice.

Cuantumul taxei de școlarizare este de 3.500 lei/program iar taxa de înscriere este în valoare de 250 lei.

Documentele necesare înscrierii (se vor transmite electronic până la data de 17.11.2025 la adresa: secretariat@amp.ase.ro sau se vor depune fizic la secretariatul Facultății de Administrație și Management Public, sala 0033, Cladirea Ion Angelescu, Piața Romană, nr. 6, București):

–  fișa de înscriere disponibilă la adresa: https://famp.ase.ro/programe-studii/programe-postuniversitare/

–   copia certificatului de naştere;

–   copia diplomei de licenţă și a suplimentului la diplomă/ foaia matricolă sau copia adeverinţei care atestă finalizarea studiilor universitare de licență pentru absolvenții care au promovat examenul de finalizare în anul 2025;

–   copia diplomei de bacalaureat și a foii matricole;

–   copia actului de identitate;

–   copia certificatului de căsătorie, în cazul în care numele înscris pe actele de studii nu coincide cu cel din actul de identitate;

–   copia adeverinței medicale care să ateste că este apt pentru a urma programul postuniversitar.

Posted on

Ne mutăm! Primul Blog de achiziții din România are o nouă casă 🏡

Dragilor,

Vrem să vă anunțăm că blogul nostru de achiziții se mută pe un nou site! De acum înainte, toate articolele, noutățile și informațiile utile vor fi publicate aici:

👉 [Blog achizitii publice]

Nu vă faceți griji, vom ramane online si aici, apasând butonul [Blog nou] veți fi redirecționați automat către noua adresă, ca să nu ratați nimic.

Vă mulțumim că ați fost alături de noi până acum și sperăm să ne urmăriți și în continuare, în noul nostru „cămin digital” 😊

Echipa Avocat-achizitii

Posted on

Noutati achizitii publice – ianuarie si februarie 2025

În anul 2025, au fost introduse mai multe modificări legislative în domeniul achizițiilor publice în România. Iată câteva dintre cele mai importante noutăți:

  1. Revizuirea ratei de actualizare: La 10 ianuarie 2025, a fost emis Ordinul nr. 3.694 privind revizuirea ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziție publică în anul 2025. ​anap.gov.ro+1licitatiapublica.ro+1
  2. Consultare publică la nivel european: Pe 23 ianuarie 2025, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind anumite aspecte legate de achizițiile publice, la care autoritățile și părțile interesate din România au fost invitate să participe. ​anap.gov.ro
  3. Modificări fiscale cu impact asupra achizițiilor publice: Începând cu 1 ianuarie 2025, au intrat în vigoare mai multe modificări fiscale, inclusiv obligativitatea utilizării sistemului RO e-Factura în relațiile B2C și ajustări în sistemul e-Transport, care pot influența modul de derulare a achizițiilor publice. ​startupcafe.ro+1anaf.ro+1

Pentru o înțelegere mai aprofundată a acestor modificări și a impactului lor asupra proceselor de achiziții publice, vă recomandăm să vizionați următorul webinar organizat pe 16 ianuarie 2025:

Surse

Favicon
Favicon
Posted on

Noutati achizitii publice – decembrie

În decembrie 2024, au fost anunțate mai multe noutăți importante în domeniul achizițiilor publice din România:

  1. Achizițiile publice verzi și sociale:
    • Se discută extinderea utilizării criteriilor ecologice în achizițiile publice. În prezent, acestea sunt obligatorii doar pentru șase categorii de produse și servicii, precum hârtia, mobilierul, vehiculele și echipamentele IT. Se subliniază necesitatea unor mecanisme mai eficiente de monitorizare și promovare a acestora.
    • Achizițiile sociale continuă să fie neglijate, fără un cadru legislativ clar. Se propune includerea criteriilor sociale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile prin măsuri active, cum ar fi formarea profesională și integrarea pe piața muncii. ​Jurnalul​AvocatNet.
  2. Reforma legislativă și strategia națională:
    • Strategia Națională pentru Achiziții Publice 2023-2027 urmărește creșterea transparenței și simplificarea legislației. Se implementează noi documentații standardizate și programe de formare pentru personalul din domeniu.
    • Introducerea formularelor electronice (eForms) în SEAP va facilita participarea IMM-urilor și va include date despre subcontractori și valoarea contractelor acestora​. AvocatNet​Arena Constructiilor.
  3. Obiective de digitalizare și profesionalizare:
    • Prin PNRR, sunt organizate cursuri de formare pentru funcționarii implicați în achiziții publice, având ca scop îmbunătățirea capacităților administrative ale autorităților contractante​. Arena Constructiilor.

Aceste schimbări sunt menite să îmbunătățească transparența, eficiența și sustenabilitatea proceselor de achiziții publice din România.

Posted on

Noutati achizitii publice – noiembrie

În noiembrie 2024, domeniul achizițiilor publice din România a înregistrat mai multe modificări legislative și clarificări importante:

  1. Praguri valorice crescute: Pragurile exprimate în euro și lei pentru publicarea anunțurilor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) au fost majorate. De exemplu, pragul pentru contractele de lucrări a crescut de la 5.382.000 euro la 5.538.000 euro, iar pentru contractele de produse și servicii, de la 140.000 euro la 143.000 euro. ​AvocatNet​Blog achizitii publice si PPP.
  2. Modificări procedurale:
    • Procedura de negociere fără publicare prealabilă nu mai poate fi aplicată în anumite cazuri de reziliere anticipată a contractelor pentru proiecte majore de infrastructură.​ Wolters Kluwer Solutions.
    • Autoritățile contractante trebuie să transmită tuturor participanților un exemplar al procesului-verbal de deschidere a ofertelor, indiferent de prezența acestora​. Wolters Kluwer Solutions.
  3. Sustenabilitate și criterii de evaluare: Introducerea unei anexe cu produse considerate cu impact asupra mediului (ex. alimente, hârtie, mobilier) și utilizarea criteriului „cel mai bun raport calitate-preț” cu o pondere maximă de 40% pentru preț​. Wolters Kluwer Solutions.
  4. Documente constatatoare și SEAP:
    • Publicarea obligatorie a documentelor constatatoare în SEAP într-un termen stabilit, iar cele cu efecte negative în termen de 60 de zile, exceptând cazurile suspendate prin instanță​. Wolters Kluwer Solutions.
  5. Alte modificări importante:
    • Termenele pentru clarificări în documentația de atribuire și obligația de a publica data finalizării contractelor în SEAP.​ Wolters Kluwer Solutions.
Posted on

Agentia Nationala de Integritate – verificari

Conform unui comunicat al Agenției Naționale de Integritate (ANI), între iulie și septembrie 2024, prin sistemul informatic PREVENT, au fost analizate 5.850 de proceduri de achiziție publică pentru prevenirea conflictelor de interese. Aproximativ 28% dintre acestea sunt legate de contracte finanțate din fonduri europene. De asemenea, o treime dintre proceduri includ 22.662 de contracte subsecvente (loturi).

În aceeași perioadă, au fost emise 13 avertismente de integritate pentru posibile conflicte de interese în achiziții publice, cu o valoare totală de 465,45 milioane lei (aproximativ 93,5 milioane euro).

Analiza a avut în vedere date referitoare la 1.572 de autorități contractante, 9.531 de operatori economici și 213.415 persoane, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai ofertanților, potrivit Agerpres.

Lansat în iunie 2017, sistemul PREVENT are scopul de a preveni conflictele de interese în achizițiile publice, printr-un mecanism de verificare prealabilă, astfel încât aceste conflicte să fie evitate fără a afecta procedurile. O caracteristică inovatoare a sistemului este identificarea automată a relațiilor posibile între persoanele din autoritățile contractante și cele din cadrul operatorilor economici care participă la procedurile de achiziție.

Posted on

Contractul de achizitie publica – seminar 25 octombrie 2022

Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru a analiza din perspectivă practică următoarele subiecte principale, în lumina modificărilor legislative din 2022:

  • Atribuirea și derularea contractelor de achiziție publică: reguli de elaborare, riscuri și probleme specifice privind natura contractului, durata, termene, modalitățile de plată, garanții/ asigurări, sancțiunile contractuale, documentul constatator privind îndeplinirea obligațiilor contractuale etc.;

  • Modificarea contractului de achiziție publică pe parcursul derulării acestuia: reluarea competiției, noțiunea de modificare substanțială a contractului, clauzele de variație, retragerea unui membru al asocierii, înlocuirea contractantului, subcontractarea, încetarea contractului;
  • Prezentare spețe, decizii de practică administrativ-jurisdicțională și judiciară

  • Dezbateri și răspunsuri la întrebările participanților.

Vor participa Experti din cadrul AEXA, Scpa Ceparu si Irimia si C&I Consulting

Inregistrare gratuita aici (…)

Posted on

Functionarii publici vor participa la cursuri de achizitii publice finantate de Banca Mondiala

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Banca Mondială (BM) acordă sprijin direct în teritoriu autorităților/entităților contractante doritoare în vederea îmbunătățirii proceselor de achiziții publice, inclusiv prin reducerea semnificativă a neregulilor identificate în derularea procedurilor de achiziții publice sau prin diminuarea corecțiilor financiare.

Concret, experții ANAP și BM oferă asistență și îndrumare gratuită fiecărei AC selectate pentru 3 achiziții de referință, utilizând o paletă variată de intervenții:

  • ateliere de lucru cu aplicarea instrumentelor și procedurilor din Ghidul electronic pentru Achiziţii Publice (www.achizitiipublice.gov.ro);
  • sprijin în planificarea și execuția achizițiilor, inclusiv în elaborarea documentațiilor de atribuire și îndrumare periodică pe parcursul procesului de evaluare, semnarea contractului și implementarea acestuia;
  • oferirea de recomandări și îndrumări privind aspecte specifice, la solicitarea AC;
  • oferirea de recomandări pentru îmbunătățirea proceselor interne în cadrul misiunilor de monitorizare.

Mai multe detalii – (click aici…)

Posted on

Noutati privind legislatia achizitiilor publice prezentate de expertii AEXA si SCPA Ceparu si Irimia

CCIFER, în parteneriat cu Societatea Profesională de Avocați CEPARU și IRIMIA, a organizat în data de 9 iunie 2022, o nouă ediție a Matinalul Digital, dedicată discuțiilor despre elaborarea legislației din domeniul achizițiilor publice.

Evenimentul a fost moderat de Florin Irimia, avocat asociat și Președinte executiv al Asociației Experților în Achiziții.

Experții invitați au fost:

  • Raluca MARTIAN, Șef Serviciu Agenția Națională pentru Achiziții Publice
  • Andreea Vlăsceanu, șef Serviciu Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Principalele subiecte abordate:

Rolul ANAP

  • ANAP are un rol determinant, contribuie la cadrul legislativ, iar intervenția legiuitorului este una salutară. Are un rol fundamental pentru monitorizarea și supravegherea achizițiilor publice.

Impactul crizelor multiple și succesive asupra achizițiilor publice: sanitară, blocajul lanțurilor de aprovizionare, război, explozia prețurilor și deficitul materiilor prime și materialelor

  • Contextul creat pe fondul crizelor s-a văzut in domeniul construcțiilor, prin creșterea bruscă a materialelor de construcții; anumite locații de producție nu au mai funcționat sau au funcționat la capacitate redusă;  căile de transport au fost limitate.
  • Toate evenimentele generate de crize au avut un impact asupra contractelor de achiziții publice în această perioadă.

Instrumentele legislative adoptate pentru a combate aceste creșteri spectaculoase de prețuri.

  • A apărut Ordonanța 15/2021, urmată de ordonanțele 47 si 64/2022 pentru contratele din fonduri nerambursabile.
  • Anterior Ordonanței 15/2021 au existat două situații : 1) contractele de lucrări erau fără clauză, niciun fel de instrumente legislative 2) contractele de lucrări aveau o formulă de ajustare, dar care s-a dovedit inaplicabilă.
  • Ordonanțele 15/2021 47, 64/2022, toate aceste instrumente legislative au impus introducerea unei clauze de ajustare a prețurilor, obligatorii pentru contractele de achiziții in derulare.
  • Înainte de Ordonanța 15/2021 au existat numeroase soluții via operatori privați, dar ANAP a fost destul de prudentă.
  • Există riscul ca aceste instrumente adoptate să fie depășite în raport cu realitatea economică. Prețul final trebuie sa fie corect și sustenabil pentru achizitori.
  • Legiuitorul a impus și o formulă de revizuire pentru contractele care depășesc șase luni, plecând de la principiul transparenței, prețul este intangibil, părțile nu pot interveni. E de văzut dacă nu ar putea fi posibil în viitor ca părțile să poată interveni.
  • Am avea instrumente legislative care există în legea 98/2016: dacă practica și jurisprudența ar fi mai flexibile, am putea face apel la această lege. Nu ar fi o modificare majoră, ar presupune să fie până la 50% din valoarea contractului. Avem aceste instrumente legislative, dar si niște praguri de 15% pentru contractele de lucrări, care ar putea fi aplicate.
  • În situațiile excepționale, ținând cont și de teoria impreviziunii, ar putea fi acceptată, dar cu intervenția ANAP, cu validarea lor pe jurisprudența, dar cu multa prudență.  Pot exista riscuri de interpretare. În acest sens ar trebui inițiată o dezbatere publică cu ANAP, cu operatorii privați si economici, cu autoritățile contractante, dar și cu zona academică din domeniul construcțiilor.

Revizuirea și ajustarea contractelor

  • Formula de revizuire ar trebui sa măsoare diferențierea și să existe un decalaj cât mai redus. Să fie una dinamică, să se aplice cât mai des posibil. Ar fi util de clarificat clauza din contractul standard.
  • Ar trebui acordată o marjă de libertate, sunt importante consultările prealabile ale pieței. Achizitorul are posibilitatea de a consulta operatorul privat pentru că este importantă reacția acestuia.
  • Referitor la formula pe care s-o identificam, ea trebuie să țină cont de elemente de referință reprezentative : costul forței de muncă, materiale, energie, transport. Trebuie stabilite aceste cheltuieli într-un contract de achiziții publice. Plecând de la aceste costuri, trebuie să ne raportam la niște indici, iar Ordonanța 15 face referire in acest sens. Indicii au un grad de frecvență, sunt publicați cât mai rapid. Institutul Național de Statistică (INS) este relevant în acest proces și trebuie un efort conjugat. Ar trebui făcute eforturi în domeniul statisticii, elaborate mercurial, cu elemente de preț. Trebuie îmbunătățite aceste instrumente statistice, astfel încât sa reflecte realitatea și să se vadă în formula de revizuire, să fie eficientă.
  • Există riscul ca formulele de ajustare să ducă la variații excesive ale prețurilor. Să luam în calcul și o scădere a prețurilor, atunci formulele legislative ar deveni defavorabile operatorilor economici. Ar trebui o limită maximă care să permită această ajustare, astfel încât sa fie protejate părțile contractante.
  • ANAP a recomandat inserarea de clauze de ajustare în contracte
  • ANAP a identificat și situații de contracte de servicii si produse – o astfel de formulă nu se știe dacă este potrivită. Ar trebui o formulă general valabilă pentru toate tipurile de contracte, ar trebui adaptat corespunzător. S-au încercat formule de revizuire în timp, din păcate nu s-a găsit formula magică. Au fost evitate aceste formule, pentru că nu pot fi acoperite toate situațiile în practică.
  • Până în prezent, ANAP nu s-a confruntat cu această situație, de creșteri progresive la toate materiile, nu s-a confruntat cu aceste dificultăți, chiar la nivelul Comisiei Europene există îngrijorări.
  • Anterior Ordonanței 15/2021 au existat discuții despre indici. Utilizarea indicilor per ramură, nu indici generali. Acești indici provin în baza unor informații obținute de la operatori, în urma unui chestionar al Institutului Național de Statistică. Din păcate, nu toți operatorii au răspuns chestionarului, ci numai cei mari, ceea ce influențează măsurarea.
  • La elaborarea Actului Normativ privind pragul de majorare pentru achizițiile publice au participat echipele de la Direcția Armonizare Legislativă, pentru capitolul care privește pragurile. Nu se știe dacă mărirea pragurilor conduce către o eficientizare a fondurilor. Soluția ar fi organizarea de întâlniri cu mediul de afaceri pentru inițierea de modificări legislative.

Modificări legislative recente

  • Senatul a adoptat ieri dublarea pragurilor până la care autoritățile publice pot face achiziții directe, fără licitații -ceea ce va avea impact asupra concurenței (Pragul pentru achiziția directă de lucrări publice, de exemplu, a fost majorat de la 450.000 de lei în prezent la 900.000 de lei De asemenea, a fost dublat și pragul pentru achiziția de bunuri și servicii fără licitație: de la 135.000 de lei la 270.000 de lei.

Concluzii

  • Este necesar să adoptăm contracte de achiziții publice care să fie adaptate unor măsuri extraordinare
  • Este important să existe responsabilizare în procesul de elaborare legislativă în domeniul achizițiilor publice
  • În contextul în care operatorii economici se confruntă cu dificultăți financiare majore, este nevoie să existe un parteneriat între părțile contractante.
  • Rolul ANAP rămâne acela de a se implica și de a invita  la dialog reprezentanții mediului privat pentru a găsi soluții durabile.
  • ANAP ar putea avea întâlniri cu instituții similar din alte state, pentru căutarea modelelor de bune practici.