Riscuri asociate procesului de contractare in achizitiile publice

Avocat Adrian CEPARU

Conform studiului publicat de O.E.C.D.[1] in anul 2009, “Integritate in achizitiile publice – Ghid de bune practici de la A la Z”, cele trei faze ale procesului de contractare in achizitiile publice (anuntul intentiei de contractare, contractarea propriu-zisa si executarea contractului) pot fi afectate de o serie de riscuri ce conduc la pierderea echidistantei si corectitudinii in alegerea partenerului contractual de catre institutia/organizatia publica interesata de achizitionarea unor bunuri sau servicii.

In faza de pre-contractare, expertii O.E.C.D. au identificat 4 potentiale riscuri ce pot afecta corectitudinea procesului de achizitie publica:

lipsa unei evaluari riguroase a nevoilor autoritatii contractante, intocmirea deficitara a planificarii si bugetului aferent procesului de contractare – determinate de interventia unor oficiali guvernamentali de nivel inalt care incearca sa impuna diverse interese particulare sau de existente unor intelegeri informale intre reprezentantii autoritatii contractante si unul dintre candidati ;

conditii de participare/contractare care un sunt stabilite in mod corect sau concordant cu scopul achizitiei – atat in ceea ce priveste specificatiile tehnice (prin stabilirea unor criterii vagi, nefundamentate pe performante reale sau “croite” pe profilul unuia dintre ofertanti) cat si in ceea ce priveste conditiile de selectie si contractare (nu sunt stabilite in mod corect si riguros sau permit inscrierea unor candidati ce au obtinut in mod fraudulos anumite certificate/atéstate/licente);

alegerea unei proceduri de achizitie inadecvate scopului economic – determinata atat de folosirea abuziva a unor exceptii legislative (invocarea caracterul de maxima urgenta a achizitiei, caracterului confidential, al drepturilor exclusive sau existentei  unor relatii contractuale mai vechi) cat si de inexistenta unei strategii de contractare.

impunerea unui termen de prezentare a ofertelor care nu este corect corelat cu complexitatea intocmirii unui dosar de participare – fie ca urmare a intentiei de a sprijini oferta unui anume candidat ce a fost deja informat cu privire la criteriile de selectie anterior publicarii acestora, fie ca urmare a unor estimarii gresite cu privire la perioada de timp necesara intocmirii dosarului de prezentare a ofertei (in cazul contractelor care vizeaza achizitia unor bunuri sau servicii complexe).

In faza de contractare, tarile au raportat existenta urmatoarelor 4 riscuri ce afecteaza caracterul transparent si corect al procedurii de achizitie publica:

– nerespectarea caracterului confidential al informatiilor referitoare la strategia de achizitie a autoritatii contractante prin transmiterea catre un singur candidat a datelor referitoare la marjele de negociere si la ofertele prezentate de ceilalti candidati;

– lipsa unei concurente reale intre candidatii selectionati ca urmare a unor intelegeri prealabile intre acestia cu privire la preturile oferite;

– existenta unui conflict de interese ce afecteaza corectitudinea selectie fie ca efect al cointeresarii materiale sau a existentei unor legaturi de rudenie/amicitie intre candidatii selectionati si membrii comisiei de achizitie;

– ingradirea accesului la informatiile cu privire la conditiile contractuale, cu scopul de a descuraja candidatii “neagreati” de membrii comisiei de achizitie sau de alti oficiali de rang inalt.

In ceea ce priveste ultima faza a procesului de achizitie, executarea contractului si plata pretului, expertii O.E.C.D., pe baza raportarilor facute de tarile membre, au identificat urmatoarele riscuri:

– lipsa unei monitorizari riguroase a modului de executare a contractului, din partea autoritatii contractante – ceea ce permite candidatului contractat sa subcontracteze, sa utilizeze materiale sau resurse inferioare calitativ celor prezentate in oferta, sa tergiverseze executarea lucrarilor sau furnizarea bunurilor, toate acestea determinand costuri suplimentare pentru autoritatea contractanta;

– impunerea unor subcontractori sau parteneri alesi in urma unor selectii netransparente – situatii ce conduc la scaderi calitative si cantitative fata de oferta initiala;

– neimplicarea oficialilor guvernamentali de la nivel inalt in monitorizarea executarii contractelor incheiate prin procedura achizitiilor publice, mai ales in ceea ce priveste respectarea termenelor si a criteriilor calitative asumate la semnarea acestora;

– nerespectarea termenelor si conditiilor de plata de catre autoritatea contractanta: plata cu intarziere a facturilor, amanarea onorarii platilor datorate, acceptarea unor facturi referitoare la bunuri sau servicii care nu exista in realitate – conduita care, in final, conduce la dublarea costurilor contractelor incheiate fata de oferta initiala.

Acest studiu realizat de expertii O.E.C.D. a avut la baza raspunsurile furnizate de oficialii guvernamentali din tarile membre, pe baza chestionarul transmis de organizatie, cu scopul identificarii vulnerabilitatilor procesului de achizitie publica, ce determina pierderea caracterului transparent si echidistant al acestui proces de contractare.

Efortul depus de organizatie are ca scop imbunatatirea domeniului achizitiilor publice, considerate un motor al economiei statelor democratice, si anihilarea suspiciunilor publice ce planeaza asupra caracterului transparent si obiectiv al acestei modalitati de contractare.


[1] Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – organism international ce reuneste reprezentanti guvernamentali a 30 de tari membre.

]]>

Procedura contenciosă nu este singura posibilă pentru rezolvarea litigiilor în achiziţiile publice

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de Achizitii Publice

Trebuie să recunoaştem că în România nu exista încă o tendinţă accentuată de  rezolvare pe cale amiabilă a  diferendelor care se nasc în relaţiile sociale sau de afaceri. O explicaţie a acestui adevăr constă poate în trasătura de caracter a românilor de a fi «iuţi la mânie», ceea ce îi determină  apeleze cât mai degrabă la justiţia din «tribunal».

Această predispoziţie de a se adresa direct judecătorilor, înaintea  căutării unei soluţii amiabile este observabilă şi în materia atribuirii contractelor de achiziţii publice. Astfel, se remarcă numărul destul de ridicat de litigii care ajung să fie tratate de către consilierii de soluţionare a contestaţiilor sau de către magistraţi, deşi o soluţie amiabilă ar fi fost cu siguranţă posibilă în multe dintre cazuri.

În schimb, în alte state europene, au prioritate soluţiile alternative de rezolvare a litigiilor în domeniul achiziţiilor publice. Un bun exemplu în acest sens îl reprezinţa Franţa, unde există comitete consultative de rezolvare amiabilă a diferendelor referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice. Prezentarea succintă a acestor organisme specializate vă va convinge fără îndoială de utilitatea implementării unui mecanism asemănător şi în ţara noastră.

Francezii, ca şi alţi cetăţeni europeni, au învăţat deja că, pentru a stinge un litigiu, procedura contenciosă nu este singura cale posibilă. Astfel, prin Decretul nr. 2001-797 din 3 septembrie 2001, au creat acele comitete consultative care de multe ori ajută la găsirea unei soluţii fără a se recurge la îndelungata şi costisitoarea procedură contenciosă clasică.

Astfel, există un comitet consultativ naţional (competent pentru procedurile de atribuire derulate de către instituţiile centrale ale Statului) şi mai multe comitete regionale (pentru procedurile organizate de autorităţile teritoriale). Conform Codului francez al achiziţiilor publice, aceste comitete au drept misiune să găsească  elementele de drept sau de fapt care să conducă la o soluţie amiabilă şi echitabilă. Ele trebuie să acorde un simplu aviz asupra unui litigiu, nefiind instanţe judecătoreştu sau tribunale arbitrale. Totuşi, aceste comitete realizează o activitate complexă în vederea identificării argumentelor care să le permită să se pronunţe în fapt, în drept şi chiar în echitate.

Aceste comitete pot fi sesizate de către oricare dintre părţille în litigiu. Atunci când este vorba de operatorul economic care a încheiat contractul de achiziţie publică cu autoritatea contractantă, acesta trebuie să adreseze în prealabil o plângere la autoritatea contractantă şi să obţină o decizie expresă sau tacită de refuz înainte de a sesiza comitetul competent.

Această sezizare a comitetului consultativ se realizează prin depunerea unui memoriu care expune motivele reclamaţiei şi indică valoarea în litigiu. Memoriul trebuie să fie însoţit de documentele contractuale, de răpunsul reprezentantului autorităţii contractante precum şi de corespondenţa referitoare la diferend.

În momentul în care raportorul, desemnat de către preşedintele comitetului, şi-a prezentat verbal raportul său, autoritatea contractantă şi operatorul economic sunt ascultaţi, ca şi experţii sau alte persoane a căror audiere poate fi utilă. Intervenţia avocaţilor este posbilă însă nu şi obligatorie.

Sesizarea regulamentară a comitetului întrerupe cursul diferitelor termene de prescripţie sau ale căilor de atac până la decizia autorităţii contractante de a urma sau nu avizul comitetului. Operatorul economic trebuie să fie atent la această suspendare căci termenele de recurs vor reîncepe să curgă numai pentru perioada de timp restantă, începând cu decizia explicită a autorităţii contractante sau după expirarea unui termen de 3 luni de la comunicarea avizului emis de comitetul consultativ, ceea ce echivalează cu o decizie tacită de refuz.

Imediat ce comitetul consultativ de reglare amiabilă a diferendelor a emis avizul său, părţile pot decide dacă îl vor  accepta având în vedere că este vorba de o simplă recomandare.

Avizul este însă transmis spre informare directorului direcţiei juridice din ministerul finanţelor şi eventual prefectului din regiunea unde are loc litgiul. Autoritatea contractantă dispune, astfel cum am precizat mai sus, de un termen de trei luni pentru a notifica operatorului economic decizia sa de a ţine cont sau nu de avizul comitetului. În niciun caz acest aviz nu este obligatoriu pentru judecătorul care va soluţiona litigiul pe cale judiciară. Totuşi, judecătorul se poate servi de raportul întocmit de către comitetul consultativ pentru a-şi fundamenta soluţia.

Sesizarea comitetului consultativ nu constituie un obstacol pentru introducerea unei cereri  la instanţa judecătorească şi nu conduce la suspendarea procesului până la emiterea avizului în cazul în care una dintre părţi doreşte intervenţia imediată a judecătorului pentru a se pronunţa măsuri preventive.

În concluzie, sesizarea acestor comitete consultative de soluţionare amiabilă a litigiilor ar trebui să fie mai larg răspândită, inclusiv în România. Activitatea acestor comitete este apropiată de cea a judecătorilor iar de multe ori hotărârile judecătoreşti merg în aceeaşi direcţie cu avizele consultative.

Astfel, aceste comitete ar permite găsirea unor soluţii juste şi rapide pentru litigiile care privesc materia achiziţiilor publice.

]]>

Pragurile de aplicare a anumitor dispozitii din directivele europene in materie de achizitii publice au fost modificate

Pragurile de aplicare a anumitor dispozitii din directivele europene in materie de achizitii publice au fost modificate

Comisia Europeana a publicat recent (JOUE nr. L 314.64 din 01.12.2009) Regulamentul (CE) nr. 1177/2009[1] care modifica pragurile de aplicare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE si 2009/81/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului. Intrat in vigoare incepand cu data de 01.01.2010, acest regulament este de directa aplicare in statele membre UE, nefiind necesara transpunerea sa in legislatia nationala.

Regulamentul modifica pragurile valorice incepand de la care se aplica anumite reguli in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

Astfel, publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunturilor de intentie, de participare si de atribuire este obligatorie daca valoarea contractului de achizitie publica depaseste:

– 125.000 euro (sau 477.688 lei)– valoare nemodificata- pentru contractul/acordul-cadru nesectorial de furnizare sau de servicii ;

– 387.000 euro1 (sau 478.921 lei)- valoare redusa de la 400.000 euro- pentru contractul/acordul-cadru sectorial de furnizare sau de servicii ;

– 4.845.000 euro (sau 18.515.168 lei) – valoare redusa de la 5.000.000 euro- pentru contractul/acordul-cadru de lucrari.

Atentie! In raport de aceste noi praguri se calculeaza si termenul de contestatie de 5 sau 10 zile, in functie de valoarea estimata a contractului de achizitie publica (art. 256² coroborat cu art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006).

De asemenea, legislatia achizitiilor publice devine obligatorie in cazul in care contractele atribuite de catre operatori economici care nu au calitatea de autoritate contractanta, dar care sunt finantate/subventionate in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta, depasesc urmatoarele valori:

– pentru contractele de lucrari, 4.845.000 euro (sau 18.515.168 lei) – reducere de la 5.000.000 euro;

– pentru contractele de servicii, 193.000 euro (sau 737.550 lei) – reducere de la 200.000 euro.


[1] http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:314:0064:0065:RO:PDF

]]>

Masuri de remediere dispuse de autoritatea contractanta. Respingerea contestatiei ca ramasa fara obiect

Avocat Florin IRIMIA

Masuri de remediere dispuse de autoritatea contractanta. Respingerea contestatiei ca ramasa fara obiect

Pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a fost înregistrată cu nr. …/30.07.2009, contestaţia (fără număr la contestator), formulată de către S.C. … S.R.L., cu sediul în …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. …, C.U.I. …, reprezentată de …, în calitate de administrator, împotriva adresei de comunicare a rezultatului la procedură nr. …/24.07.2009, emisă de …, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în …, în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziţie publică, având ca obiect ”Lucrări de reabilitare sediu …”, prin care se solicită anularea adresei susmenţionate, constatarea faptului că oferta S.C. … S.R.L. nu este neconformă şi reanalizarea ofertelor.

În baza documentelor depuse de părţi,

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

În baza art. 278 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele evocate in motivare, respinge, ca rămasă fără obiect, contestaţia depusă de S.C. … S.R.L. în contradictoriu cu …, cu sediul în …, ca urmare a achiesarii autoritatii contractante.

În baza art. 278 alin. (4) din ordonanţă, obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, să reanalizeze şi să reevalueze ofertele, în sensul celor menţionate în adresa de achiesare formulată, şi să comunice tuturor operatorilor economici interesaţi.

În baza art. 278 alin. (6) din ordonanţa evocată, dispune continuarea procedurii de achiziţie publică, cu respectarea celor decise anterior.

Prezenta decizie este obligatorie şi executorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele:

S.C. … S.R.L. a formulat contestaţia (fără număr la contestator), înregistrată la C.N.S.C. cu nr. …/30.07.2009, împotriva adresei de comunicare a rezultatului la procedură nr. …/24.07.2009, emisă de …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin  cerere de oferte, a contractului de achiziţie publică, având ca obiect ”Lucrări de reabilitare sediu …”.

În fapt, S.C. … S.R.L. arată că în fişa de date a achiziţiei s-au solicitat cu privire la asocieri, următoarele informaţii: lista privind asociaţii, se va preciza cine este liderul asocierii, cerinţele minime vor fi îndeplinite prin cumul de către asociaţi.

Aceasta precizează că, în formularul 4 -acordul de asociere, a precizat aceste elemente şi, ca urmare oferta sa nu putea fi declarată neconformă.

S.C. … S.R.L. arată că a depus următoarele documente:

– adresa de comunicare a rezultatului procedurii;

– acordul de asociere.

La dosarul cauzei, în conformitate cu art. 274, alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, a fost depus punctul de vedere nr. …/31.07.2009, înregistrat la C.N.S.C. cu nr. …/31.07.2009 al …, în calitate de autoritate contractantă, cu privire la contestaţia formulată de către S.C. … S.R.L.

Autoritatea contractantă arată că, în urma analizării contestaţiei primite, „comisia de evaluare a admis contestaţia şi a întocmit un proces verbal prin care a decis anularea raportului procedurii nr. …/23.07.2009, reanalizarea ofertelor depuse şi întocmirea unui nou raport al procedurii, în care oferta depusă de S.C. … S.R.L. în asociere cu S.C. … S.R.L. să fie evaluată, în conformitate cu criteriul de atribuire stabilit, respectiv ”preţul cel mai scăzut”.

Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reţine următoarele:

S.C. … S.R.L. formulează contestaţie, prin care critică adresa de comunicare a rezultatului procedurii şi actul prin care oferta sa a fost declarată neconformă.

Prin adresa nr. … din 31.07.2009, înregistrată la Consiliu cu nr. …/31.07.2009, autoritatea contractantă informează Consiliul: ”în urma analizării contestaţiei primite […], comisia de evaluare a ofertelor a admis contestaţia primită. Anexat vă transmitem procesul verbal încheiat în data de 31.07.2009”. În cuprinsul procesului verbal, comisia de evaluare a hotărât:

„anularea raportului procedurii de atribuire nr. …/23.07.2009, reanalizarea ofertelor depuse şi întocmirea unui nou raport al procedurii de atribuire, în care oferta depusă de către S.C. … S.R.L. … în asociere cu S.C. … S.R.L. … să fie evaluată în conformitate cu criteriul de selectare a ofertelor din documentaţia de atribuire, respectiv preţul cel mai scăzut”

Consiliul reţine astfel că autoritatea contractantă achiesează la critica exprimată în contestaţie şi este de acord cu măsurile de remediere solicitate S.C. … S.R.L.

Luând în considerare aspectele evocate, în baza art. 278 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul va respinge ca rămasă fără obiect contestaţia depusă de S.C. … S.R.L. în contradictoriu cu …, ca urmare a adresei de achiesare, formulată de către autoritatea contractantă.

În baza art. 278 alin. (4) din ordonanţă, obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, să reanalizeze şi să reevalueze ofertele, în sensul celor menţionate în achiesarea formulată şi să comunice tuturor operatorilor economici interesaţi.

În baza art. 278 alin. (6) din ordonanţă dispune continuarea procedurii de achiziţie publică, cu respectarea celor decise.

PREŞEDINTE COMPLET,

MEMBRU COMPLET,                                                           MEMBRU COMPLET,

]]>

Achizitie directa. Inadmisibilitatea contestatiei in fata CNSC. Art. 18 si 19 din OUG nr. 34/2006

Avocat Florin IRIMIA

Art. 18 si 19 din OUG nr. 34/2006. Achizitie directa. Inadmisibilitatea contestatiei in fata CNSC.

Prin contestaţia nr. …/29.07.2009, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. …/30.07.2009, transmisă prin fax, formulată de către S.C. … S.R.L., cu sediul în …, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. …, având Cod de Înregistrare Fiscală …, împotriva hotărârii comunicată prin adresa nr. …/27.07.2009, emisă de autoritatea contractantă …, cu sediul în …, în cadrul procedurii de „achiziţie directă” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de pază” – cod CPV 79713000-5, s-au solicitat următoarele:

– anularea actului, în speţă adresa nr. …/27.07.2009 privind comunicarea rezultatului procedurii, prin care oferta S.C. … S.R.L. a fost declarată câştigătoare;

– obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire, în sensul constatării că oferta depusă de S.C. … S.R.L. nu este fundamentată economic şi nu are un preţ real;

– continuarea procedurii şi declararea ca fiind câştigătoare a ofertei cu preţul cel mai scăzut, dar care respectă prevederile legale.

În baza documentelor depuse de părţi,

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă contestaţia formulată de S.C. … S.R.L. în contradictoriu cu ….

Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

MOTIVARE

În luarea deciziei s-au avut in vedere urmatoarele:

Prin contestaţia nr. …/29.07.2009, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. …/30.07.2009, transmisă prin fax, S.C. … S.R.L. contestă hotărârea comunicată prin adresa nr. …/27.07.2009, emisă de autoritatea contractantă …, în cadrul procedurii de „achiziţie directă” pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiect „Servicii de pază” – cod CPV 79713000-5, solicitând următoarele:

– anularea actului, în speţă adresa nr. …/27.07.2009 privind comunicarea rezultatului procedurii, prin care oferta S.C. … S.R.L. a fost declarată câştigătoare;

– obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire, în sensul constatării că 2

oferta depusă de S.C. … S.R.L. nu este fundamentată economic şi nu are un preţ real;

– continuarea procedurii şi declararea ca fiind câştigătoare a ofertei cu preţul cel mai scăzut, dar care respectă prevederile legale.

În fapt, contestatorul arată că autoritatea contractantă i-a trimis o invitaţie pentru a participa la procedura de cerere de oferte pentru mai multe obiective precizate în invitaţie, pentru atribuirea contractului antemenţionat, subliniind că procedura aleasă a fost „cerere de oferte”. Prin adresa de comunicare rezultat procedură nr. …/27.07.2009, a fost declarată câştigătoare oferta S.C. … S.R.L. ca fiind oferta cu „preţul cel mai scăzut”.

Analizând adresa de comunicare nr. …/27.07.2009, contestatorul consideră că societatea declarată câştigătoare nu a respectat modul de formare a preţului minim ce poate fi ofertat pentru serviciile ce fac obiectul procedurii în discuţie, ignorând prevederile H.G. nr. 1051/2008, Contractul colectiv de muncă la nivel naţional pentru anii 2007-2010, înregistrat la MMSSF sub nr. 2895/29.12.2006, care prevede un indice de ierarhizare de 1,2 pentru muncitorii calificaţi, Legea 333/2003 art. 123 din Codul Muncii, făcând ca oferta să fie neconformă, fiind aplicabile prevederile art. 36 alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 925/2006, deoarece propunerea financiară conţine preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate.

Mai mult decât atât, analizând modul de formare a preţului minim ce poate fi ofertat pentru serviciile ce fac obiectul procedurii în discuţie, contestatorul consideră că salariul minim al unui agent de pază pe anul 2009 este de 720 lei/lună pentru un program de 170 ore/lună, aşa cum rezultă din coroborarea prevederilor art. 20 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor, cu cele ale art. 2 din H.G. nr. 1051/2008 şi cu cele ale art. 40 din Contractul nr. 2895/2006 – contract colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, la care se adaugă cheltuielile minime stabilite în sarcina angajatorului, conform O.U.G. nr. 226/2008 şi a altor dispoziţii legale şi cheltuielile referitoare la echiparea şi dotarea personalului aferent executării contractului ori a activităţilor TESA de la nivelul operatorului economic.

Contestatorul arată că, din conţinutul cererii de prezentare de ofertă, autoritatea contractantă intentioneză să achiziţioneze servicii de pază pentru 10 locaţii în care programul de lucru este pe timp de noapte între orele 22.00 şi 06.00. În aceste condiţii, pentru respectarea art. 123 din codul muncii şi ale art. 41 alin. (3) lit. e) din contractul nr. 2895/2006 – contactul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, la stabilirea tarifului orar este necesară aplicarea unui spor de 15%.

Contestatorul consideră că societatea declarată câştigătoare nu numai că nu aplică la tariful orar sporul de 15% , dar în 5 din cele 11 locaţii, merge cu un salariu minim al unui agent de pază de 697 lei, iar în 4 din cele 11 locaţii merge cu un salariu minim al unui agent de pază de 544 lei, salariu mai redus decât salariul minim naţional stabilit prin Hotărâre de Guvern.

Contestatorul arată că în conformitate cu art. 202 alin. (1), în cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează 3

a fi prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului în scris, şi înainte de a lua o decizie de respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv. Autoritatea contractantă nu numai că nu a respins oferta care avea în 4 locaţii din 11 un salariu per agent mai mic decât salariu minim brut pe economie, dar nici măcar nu a solicitat precizări de la societatea declarată câştigătoare, deşi era obligată prin lege. Acestă obligaţie a autorităţii contractante era imperativă şi nu supletivă.

Contestatorul consideră ca nelegală stabilirea ca fiind câştigătoare a ofertei S.C. … S.R.L.

Punctul de vedere al autorităţii contractante referitor la contestaţia depusă de S.C. … S.R.L. a fost transmis prin adresa nr. …/31.07.2009, înregistrată la Consiliu sub nr. … din 04.08.2009.

În fapt, autoritatea contractantă arată că procedura a fost organizată conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 actualizată, prin achiziţie directă, deoarece valoare estimată nu depăşeşte 15000 euro, atât depunerea cât şi deschiderea ofertelor având loc la sediul autorităţii contractante.

Autoritatea contractantă precizează că pentru această procedură au fost depuse cinci oferte, respectiv: S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L.

Şedinţa de deschidere a ofertelor s-a finalizat prin Procesul Verbal de deschidere nr. …/23.07.2009. Procedura de atribuire s-a finalizat prin Raportul nr. …/24.07.2009 şi comunicările aferente transmise operatorilor economici participanţi cu nr. de înregistrare: …/27.07.2009; …/27.07.2009; …/27.07.2009, …/ 27.07.2009, şi …/27.07.2009.

Autoritatea contractantă arată că a deschis ofertele depuse menţionând în cadrul Procesului Verbal de deschidere preţurile unitare şi valorile ofertate de fiecare ofertant în parte.

Comisia de evaluare a decis oferta câştigătoare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, respectiv criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”, întocmind în acest sens raportul procedurii şi comunicarea rezultatului.

Autoritatea contractantă a anexat următoarele documente:

Invitaţia de participare nr. …/14.07.2009;

Nota justificativă nr. …/15.07.2009;

Oferta S.C. … PS S.R.L.;

Oferta S.C. … S.R.L.;

Oferta S.C. … S.R.L.;

Procesul Verbal de deschidere nr. …/23.07.2009;

Raportul procedurii nr. …/22.04.2009;

Comunicarea rezultatului proceduri către toti ofertanţii;

Dovada comunicării contestaţiei depuse de S.C. … S.R.L. tuturor operatorilor economici participanţi la procedură;

Dovada transmiterii către S.C. … S.R.L. a punctului de vedere al autorităţii contractante;

Autoritatea contractantă consideră contestaţia depusă de S.C. … S.R.L. neîntemeiată.

Analizând susţinerile părţilor şi documentele depuse la dosar Consiliul constată următoarele:

… a dorit să achiziţioneze direct „serviciul de pază”, sens în care a întocmit nota justificativă privind contractul de achiziţie publică de „servicii de pază” nr. …/15.07.2009 şi a transmis mai multor operatori economici invitaţia nr. …/14.07.2009, fără publicare acesteia în SEAP.

În urma invitaţiei de participare, au depus oferte S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L., S.C. … S.R.L.

În urma evaluării ofertelor, oferta SC … SRL a fost declarată câştigătoare.

Împotriva comunicării rezultatulului procedurii, a depus contestaţie S.C. … S.R.L. considerând că decizia autorităţii contractante este nelegală şi netemeinică, deoarece a declarat câştigătoare o ofertă care nu respectă modul de formare a preţului minim ce poate fi ofertat pentru serviciile ce fac obiectul procedurii în cauză.

Verificând competenţa de soluţionare a prezentelor contestaţii, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a organizat o procedură de achiziţie potrivit dispoziţiilor art. 18 din OUG nr. 34/2006, ci a recurs la o achiziţie directă în temeiul prevederilor art. 19 din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 34/2006 „prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, a contractului de concesiune de lucrări publice şi a contractului de concesiune de servicii, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.”

Potrivit art. 18 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, „procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia. Negocierea poate fi:

– negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

– negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.”

Potrivit art. 19 din OUG nr. 34/2006, „autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se limitează numai la prevederile art. 204 alin. (2).”

Din coroborarea acestor texte, achiziţia directă nefiind una din procedurile de atribuire expres reglementate la art. 18 din ordonanţă, regulile de desfăşurare ale acestora nu sunt aplicabile, singurele dispoziţii din OUG nr. 34/2006 aplicabile, fiind cele referitoare la păstrarea documentelor.

Potrivit art. 255 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională sau în justiţie, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

Potrivit art. 266 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 „cu excepţia contestaţiilor prevăzute la art. 256 alin. (1¹), Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului’’.

Faţă de dispoziţiile de mai sus, competenţa de soluţionare a CNSC se limitează doar la contestaţiile depuse în cadrul unei proceduri de atribuire, astfel cum sunt acestea definite de art. 18 din OUG nr. 34/2006, şi nu la achiziţii directe.

Având în vedere toate aspectele de fapt şi de drept anterior evocate, Consiliul urmează ca, în temeiul art. 278 alin. (5) şi (6) din OUG nr. 34/2006, să respingă ca inadmisibilă contestaţia formulată de S.C. … S.R.L. în contradictoriu cu …, fără a mai analiza fondul cauzei.

PREŞEDINTE COMPLET

MEMBRU COMPLET                                         MEMBRU COMPLET

… …

]]>

Lipsa calitatii procesuale active a ofertantului castigator care nu a formulat cerere de interventie in fata CNSC. Limitele rolului activ al CNSC.

Avocat Florin IRIMIA

CURTEA DE  A P E L   B R A Ş O V

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

DOSAR NR(…)

DECIZIA NR. 108/R

Şedinţa publică din   19 februarie   2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE:     – preşedinte de secţie

– judecător

– judecător

E. E.                      – grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra plângerilor formulate de petentele  S.C. T. V. S.R.L. şi autoritatea – contractantă COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA – CNADNR prin DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI B – DRDP B, împotriva deciziei nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007, pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor B în dosarul nr. 3558/2007 prin care s-a admis în parte contestaţia formulată de contestatoarea S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. împotriva procedurii de atribuire, prin licitaţie deschisă, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „execuţie lucrări de ranforsare sistem rutier DN 73 A km 0+000-19+910; 20+975-69+340”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 5 februarie  2008, potrivit  încheierii de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru datele de  12 februarie şi 19 februarie   2008.

C U R T E A

Asupra recursului de faţă:

Constată că prin Decizia nr. 3347/C6/3558 din data de 20.11.2007 Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (D.) a decis următoarele: a respins excepţia lipsei de interes a contestaţiei invocată de autoritatea contractantă, a admis în parte contestaţia formulată de către S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. cu sediul în B,(…)-15, corp A1,  .1, sect.1, în contradictoriu cu COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI şi DRUMURI NAŢIONALE, prin  DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI B cu sediul în B, str. M.(…) nr. 13, (…)  .1, jud. B şi a dispus anularea deciziei de atribuire.

A dispus, din oficiu, anularea procedurii de atribuire.

Celelalte capete de cerere s-a constatat a fi rămase fără obiect, datorită măsurii de anulare a procedurii de atribuire, dispusă de către Consiliu.

Pentru a pronunţa această decizie, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a reţinut următoarele:

Prin contestaţia nr. 478 din 24.09.2007, înregistrată la D. sub nr. 16727 din 26.09.2007, S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. a solicitat anularea  deciziei de atribuire, motivând că aceasta este nelegală şi, de asemenea, a solicitat continuarea procesului de evaluare a ofertelor, inclusiv a ofertei sale.

În motivarea contestaţiei, se arată că cei doi operatori economici, au participat la procedura de licitaţie deschisă organizată de către DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI B, prin depunerea unei oferte. În data de 14.09.2007, susţine contestatorul, a fost înştiinţat, de către autoritatea contractantă, în legătură cu faptul că a fost declarată câştigătoare oferta S.C. T. V. S.R.L., având valoarea de 58.799.937,50 lei, fără TVA, şi în legătură  cu care se preciza că a fost corespunzătoare, din punctul de vedere al cerinţelor documentaţiei de atribuire.

Contestatorul arată că decizia de atribuire încalcă prevederile O.U.G. nr. 34/2006, privind conţinutul comunicării rezultatului, respectiv prevederile art. 206, coroborat cu art. 207 alin. 2 lit.c din O.U.G. nr. 34/2006, conform cărora autoritatea contractantă este obligată, să comunice caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare, în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică. Faţă de aceste obligaţii stipulate  prin normele legislative, contestatorul învederează că autoritatea contractantă a comunicat numai numele  ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul şi valoarea ofertei acestuia, fără a se face precizări  în legătură cu caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare, în raport cu cea a „asocierii”.

Faţă de conţinutul comunicării rezultatului, S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. învederează că oferta declarată câştigătoare are o valoare mult mai mare decât a sa, respectiv o diferenţă de 9.900.473,02 lei între cele două.

Pentru cele prezentate, contestatorul solicită Consiliului să constate nulitatea deciziei de atribuire şi să declare necâştigătoare oferta S.C. T. V. S.R.L.

În contestaţie se arată că decizia autorităţii contractante se fundamentează pe o ofertă nerealistă, de realizare a proiectării şi execuţiei unui contract de mare complexitate, în numai două luni.

Contestatorul motivează această critică prin faptul că, numai pentru etapa de proiect, trebuie să fie obţinute autorizaţia de construcţie, aviz Inspecţia în Construcţii B, aviz Agenţia de Mediu, autorizaţie de construcţie, proiectul tehnic finalizat de deviz general, caiete de sarcini, detalii de execuţie.

Se supune atenţiei Consiliului, de către contestator, interdicţia legală de a începe execuţia de lucrări, pe timpul, sau anterior realizării proiectului tehnic, al obţinerii avizelor necesare şi a obţinerii autorizaţiei de construire.

Referitor  la faza de execuţie, contestatorul subliniază că aceasta nu poate începe decât după parcurgerea etapelor  descrise, în mare, anterior, dar, subliniază, de asemenea,  faptul că lucrarea în sine este de o mare complexitate şi presupune exigenţă maximă, fiind  vorba despre un drum naţional.

În sensul operaţiunilor de execuţie, contestatorul exemplifică cu cele din fişa de date a achiziţiei, respectiv  reabilitarea sistemului rutier, lucrări de încadrare şi scurgere a apelor, lucrări de racordări şi sprijiniri, amenajare intersecţii la nivel de cale ferată, reparaţii podeţe şi marcaje rutiere.

Se mai menţionează, în contestaţie, în motivarea criticii referitoare  la durata de execuţie de 2 luni, şi acţiunile de  funcţionare îndelungată a unei staţii de mixturi asfaltice, asigurarea mijloacelor de transport şi transportul  materialelor  pe întreaga distanţă până la situl şantierului, crearea de stocuri  suficiente de agregate şi alte materiale pentru punerea în operă a mixturii asfaltice, reciclarea la S. pe o suprafaţă de 150.000 mp, realizarea de lucrări de consolidare şi lucrări anexe.

În concluzia acestei prezentări, contestatorul arată că nici un ofertant, antreprenor specializat în construcţia de drumuri, nu ar putea finaliza, în condiţii normale şi legale, lucrările care fac obiectul procedurii de atribuire, în numai 2 luni.

Un alt aspect la care se referă S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. în contestaţie, este verificarea, pe tot parcursul execuţiei, a menţinerii calităţii, prin teste de laborator, care se face, aşa cum susţine contestatorul, prin teste regulat de laborator, în anumite condiţii impuse de standardele de calitate, ceea ce este un alt argument al acestuia în susţinerea  că termenul de 2 luni este nerealist pentru realizarea lucrării.

Mai mult, contestatorul susţine că, în fişa de date a  achiziţiei, chiar autoritatea contractantă a prevăzut,  ca perioada de referinţă, durata de 12 luni, iar, prin dispoziţiile art.14.1 din contractul prezentat în fişa de date a achiziţiei, durata pentru proiectare şi execuţie se calculează de la data transmiterii ordinului de începere a lucrărilor, ceea ce îl determină pe acesta să considere că, din termenul de 2 luni  oferit pentru efectuarea atât a proiectării, cât şi a execuţiei, de către S.c. T. V. S.R.L., ar rămâne, practic, 30 zile.

Contestatorul se referă şi la modificările de contract aduse  de către S.C. T. V. S.R.L. despre care susţine că nu respectă cerinţele prevăzute în fişa de date a achiziţiei, conducând la încălcare obligaţiei de confidenţialitate şi a principiului egalităţii de tratament.

Astfel, se arată că, la punctul V.7 din fişa de date a achiziţiei, este precizat că eventualele obiecţiuni se vor  prezenta înainte de deschiderea ofertelor, iar la punctul V.8 litera e din acelaşi document, este menţionat că orice  modificare trebuie să respecte condiţiile de formă, cu respectarea confidenţialităţii ofertelor, până la deschiderea  acestora, în cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor.

Faţă de aceste prevederi, contestatorul consideră că menţiunea făcută în procesul-verbal al şedinţei de deschidere, referitoare la faptul că înainte a fost depus de către S.C. T. V. S.R.L. proces-verbal de obiecţiuni, nr. 60/7132/26.07.2007, cuprinzând modificări ale clauzelor contractuale, este, în fapt, o încălcare a caracterului confidenţial al ofertei.

Se învederează încălcarea, de către autoritatea contractantă a principiului egalităţii de tratament, precum şi a prevederilor art. 201 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contestatorul arată, în contestaţie, că autoritatea contractantă a omis să dea răspunsuri la solicitările de calificări referitoare la documentaţia de atribuire, formulate de către ofertanţi.

Astfel, aceasta arată că a transmis autorităţii contractante, prin fax, adresele nr. 324 din 11.07.2007 şi nr. 345 din 18.07.2007, la care nu a primit răspuns, încălcându-se principiul transparenţei.

De asemenea, se menţionează, de către contestator, că autoritatea contractantă a omis să dea răspunsuri cu privire la sesizarea pe care i-a depus-o, privind încălcări ale prevederilor legale.

Contestatorul arată că, oferind un termen de execuţie foarte scăzut, S.C. T. V. S.R.L. a creeat premisele obţinerii unui punctaj bun la acest factor de evaluare, iar prin propunerea de modificare a contractului, a creat premisele prelungirii termenului de execuţie al acestuia, eludând, în acest fel, rezultatul evaluării ofertelor.

Concluzionând, faţă de cele prezentate, contestatorul solicită anularea deciziei DIRECŢIEI REGIONALE DE DRUMURI ŞI PODURI B, privind rezultatul procedurii de atribuire, „repunerea” ofertei S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. în procedura de atribuire  şi reluarea procedurii, obligarea autorităţii  contractante de a lua toate măsurile corective pentru  corectarea omisiunilor identificate mai sus, şi, în final, solicită anularea procedurii de atribuire, pentru grave abateri de la prevederile legale şi pentru imposibilitatea comparării ofertelor.

Contestatorul arată că îşi întemeiază contestaţia, în drept, pe prevederile art. 18, 185 şi 186 (1), 255, 256, 272 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În dovedirea celor susţinute în contestaţie, au fost anexate, în copie, comunicarea rezultatului procedurii de atribuire nr. 60/553/12.09.2007, proces-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. 61/183/26.07.2007, adresa nr. 388/01.08.2007.

Cu adresa nr. 60/620 din 04.10.2007, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 17789 din 08.10.2007, autoritatea contractantă a transmis punctul său de vedere referitor la contestaţie.

Astfel, se ridică, în înscrisul sus-menţionat, excepţia faptului că, în contestaţie, nu se precizează, în temeiul art. 255  alin. 1 şi 3 din O.U.G. nr. 34/2006, în ce fel au fost lezate, de către autoritatea contractantă interesele contestatorului, într-un drept al său, într-un interes legitim sau care este riscul  acestuia de a suferi un prejudiciu, ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante  de natură să producă efecte juridice.

În fapt, autoritatea contractantă arată că susţinerile contestatorului cu privire la încălcarea prevederilor art. 206, coroborat cu art. 207 alin. 2 lit.c din O.u.g. nr. 34/2006, sunt nefondate, deoarece modalitatea de punctare a fost clar  definită în documentaţia de atribuire, iar fiecare ofertant a primit câte un exemplar din procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, fiecare ofertant putând să ia cunoştinţă despre avantajele şi dezavantajele relative ale fiecărei oferte.

Referitor la diferenţa dintre oferta financiară a S.C. T. V. S.R.L. şi S.C. D. ROMÂNIA S.R.L., despre care se face vorbire în contestaţie, autoritatea contractantă arată că aceasta nu are relevanţă, deoarece criteriul de atribuire  stabilit nu este preţul cel mai scăzut, ci oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Referitor la oferta S.C. T. V. S.R.L. privind termenul de execuţie  de 2 luni, învederată de contestator, autoritatea contractantă susţine că nu are temei legal pentru descalificare respectivului ofertant şi recunoaşte că durata de execuţie propusă de acesta este într-adevăr scurtă, dar nu insuficientă, iar în caz de nerespectate, sunt prevăzute, în contract, clauze  privind sancţiuni.

Cu privire la propunerile de modificare a contractului cadru, formulate de către S.C. T. V. S.R.L., se arată în punctul de vedere că acestea nu au fost acceptate, ceea ce s-a făcut cunoscut printr-o comunicare.

Autoritatea contractantă susţine, de asemenea, referitor la răspunsul la sesizări ale unor eventuale încălcări ale prevederilor legale, că asociaţia „D.-D.” la data de 01.08.2007, în perioada de evaluare a ofertelor a transmis  adresa nr. 389 din 01.08.2007, prin care solicită comisiei să respingă oferta S.C. T. V. S.R.L., în caz contrar  urmând a se adresa instanţelor de judecată, ceea ce, în opinia  sa, reprezintă o încercare de întindere a comisiei de evaluare.

Faţă de cele prezentate, autoritatea contractantă solicită consiliului să dispună respingerea contestaţiei, ca nefondată şi lipsită de interes şi să menţioneze decizia nr. 60/553 din 12.09.2007, ca legală şi temeinică.

Temeiul de drept invocat, îl constituie prevederile art. 274 din O.U.G. nr. 34/2006.

Din documentele depuse la dosarul cauzei şi din susţinerile părţilor, în considerarea prevederilor legale care guvernează materia achiziţiilor publice, Consiliul a constatat următoarele:

În cauză se află o procedură de atribuire a unui contract de lucrări, prin licitaţie deschisă, care a fost iniţiată de către autoritatea contractantă prin publicare în T., în data de 05.06.2007, a unui anunţ de participare, având numărul 17071, precum şi în Monitorul Oficial al României partea a VI-a.

Au depus oferte 5 operatori economici, printre care şi contestatorul, acestea fiind deschise în data de 26.07.2007, prilej cu care s-a încheiat procesul-verbal nr. 61/183.

Din raportul procedurii de atribuire nr. 61 nedatat, Consiliul a constatat că a fost declarată câştigătoare oferta S.C. T. V. S.R.L., care a totalizat un număr de 88,21 puncte.

Analizând excepţia lipsei de interes a contestatorului, invocată de către autoritatea contractantă, Consiliul a respins-o, având în vedere faptul că, în primul rând, S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. are calitatea de ofertant în procedura  de atribuire, în al doilea rând a depus o ofertă acceptabilă, iar  în ultimul rând, oferta sa ocupă locul al II-lea după cea declarată câştigătoare, totalizând un număr de 85,71 puncte.

Analizând critica S.C. D. ROMÂNIA S.R.L. cu privire la conţinutul comunicării nr. 60/553/12.09.2007, privind rezultatul procedurii de atribuire, Consiliul a constatat că aceasta este întemeiată, prevederile art. 207 alin. 2 fiind imperative, astfel : „… autoritatea contractantă are obligaţia de a informa … ofertanţii a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare, asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după cum urmează …c)fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă, conformă şi corespunzătoare, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei câştigătoare în raport cu oferta sa …”

În ceea ce priveşte susţinerea contestatorului cu privire la modificările propuse de către S.C. T. V. S.R.L. privind contractul cadru de achiziţie publică, Consiliul a constatat că acestea sunt neîntemeiate, deoarece vizează, în fapt, documentaţia de atribuire din care face parte integrantă contractul, prin urmare nu au caracter confidenţial.

Prevederea de la punctul V.8 din documentaţia  de atribuire, şi nu V.7 cum susţine contestatorul, invocată în contestaţie ar fi fost încălcată, se referă la modificări ale  ofertelor, înainte de deschiderea acestora, şi nu la propuneri de modificare a documentaţiei de atribuire.

Prin urmare, constatând netemeinicia, Consiliul nu a reţinut această critică.

Analizând aspectele invocate în contestaţie, privind termenul de realizare a lucrării care face obiectul contractului, stipulat în oferta sa de către S.C. T. V. S.R.L., respectiv de 2 luni, Consiliul  constată faptul că acesta nu poate  fi un termen realist, având în vedere faptul că se pune  problema întocmirii unui proiect şi abia apoi a efectuării  execuţiei propriu-zise. De asemenea, Consiliul a reţinut susţinerea  autorităţii contractante conform căreia nu există temei legal spre a respinge această ofertă, motivat de faptul că a prezentat un termen foarte scurt de realizare a contractului. Faţă de toate acestea, Consiliul a constatat incidenţa, în cauză, a prevederilor art. 15 alin.3 din H.G. nr. 925/2006, în conformitate cu care „ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică”.

Astfel, Consiliul a constat, din oficiu, în temeiul art. 278 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările ulterioare, că, prin introducerea factorului de evaluare „durata de proiectare şi execuţie a lucrărilor – în luni”, fără o altă limitare care să oblige la formularea unei oferte realiste şi serioase, autoritatea contractantă s-a aflat, cum însăşi recunoaşte în punctul de vedere, în situaţia de a nu putea elimina ofertele nefundamentate, sub acest aspect, ba mai mult, de a le acorda un punctaj maxim, determinând în mod covârşitor rezultatul procedurii de atribuire.

Un alt aspect referitor la criteriul de evaluare a ofertelor, asupra căruia Consiliul s-a sesizat, din oficiul, este cel  referitor la factorul de evaluare „programul calităţii”, care a fost punctat, conform fişei de date a achiziţiei publice, după cum urmează: punctajul „se va acorda având în vedere modul de prezentare, rigurozitatea descrierii sistemului aplicat la lucrare, precum şi gradul de acoperire a cerinţelor de calitate prin procedurile tehnice de execuţie care urmează să fie aplicate”, în fapt, acestea fiind aprecieri de ordin subiectiv ale comisiei de evaluare, neraportate la nici un algoritm de calcul. S-a constatat astfel, încălcarea prevederilor art. 14 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006, în conformitate cu care „algoritmul de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi  luaţi în considerare, în cazul aplicării criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia concretă de  punctare  a  avantajelor  care   vor  rezulta din propunerile tehnice şi financiare …”.

Faţă de aceste aspecte, Consiliul a constatat grave încălcări  ale prevederilor legale, care, dat fiind stadiul procedurii de atribuire, nu pot fi remediate fără a se încălca principiile care guvernează materia achiziţiilor publice, drept pentru care  a dispus, din oficiu, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 278 alin. 6 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările ulterioare.

Raportat la această măsură, capetele de cerere privind anularea comunicării rezultatului procedurii de atribuire şi reevaluarea ofertelor, s-a constatat a fi rămase fără obiect.

Împotriva deciziei pronunţate de D. au formulat plângeri petenta SC T. V. SRL  B, solicitând Curţii de  A P E L   B R A Ş O V să desfiinţeze în tot Decizia nr.3347/C6/3558 din 20.11.2007 a D., să reţină cauza spre rejudecare , pe fond să respingă contestaţia ca tardiv formulată şi în subsidiar ca neîntemeiată şi să oblige pârâta la cheltuielile de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului, precum şi autoritatea contractantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care a solicitat modificarea deciziei D. şi menţinerea raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică şi, implicit, a deciziei de atribuire a contractului de lucrări întocmite ca urmare a evaluării ofertelor depuse pentru procedura de atribuire a contractului de lucrări prin licitaţie deschisă de „Execuţie ranforsare sistem rutier DN 73A km 0+000-19+910; km 20+975-69+340”..

Motivând plângerea, petenta SC T. V. SRL a arătat că a fost depăşit de către contestatoarea SC D. ROMANIA SRL termenul de 10 zile prevăzut de art.272 alin.2 din OUG nr.34/2006, contestaţia fiind înregistrată de contestatoare la D. sub nr.16727 din 26.09.2007, iar decizia de atribuire a fost comunicată acestei contestatoare în data de 12.09.2007, deci cu mai mult de 10 zile înainte, astfel încât contestaţia a fost tardiv introdusă. În al doilea rând, petenta a mai arătat că prin Decizia pronunţată, CNSC a depăşit limitele investirii sale şi a acordat mai mult decât s-a cerut prin contestaţia cu care a fost învestită, în sensul că SC D. ROMANIA SRL solicitase prin contestaţie anularea deciziei de atribuire, continuarea procedurii de atribuire cu evaluarea ofertelor şi în subsidiar obligarea autorităţii contractante de a lua măsuri de remediere, nu anularea procedurii. Cu toate acestea, CNSC  a dispus din oficiu anularea întregii proceduri de licitaţie, invocând dispoziţiile art.278 alin.6 din OUG nr.34/2006., deşi aceste dispoziţii legale nu ar permite CNSC să dispună din oficiu măsura anulării întregii proceduri, în absenţa unei solicitări exprese în acest sens. În al treilea rând, petenta invocă existenţa unor dispoziţii contradictorii în Decizia atacată, precum şi faptul că aceasta nu ar arăta motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază, petentul criticând motivul reţinut de CNSC privitor la termenul de execuţie nerealist din oferta petentului, anume termenul de 2 luni în care petenta susţinea că poate executa lucrarea ce face obiectul licitaţiei. Termenul de 2 luni este apreciat ca nefundamentat şi neserios în decizia CNSC pe un raţionament tendenţios, neadevărat, mai ales că autoritatea contractantă a confirmat că lucrarea licitată este posibil a fi executată în 2 luni, iar oferta făcută de petent este admisibilă, cu atât mai mult cu cât pentru majorări de întârziere sunt prevăzute în contract penalizări în sarcina executantului. Mai mult, petenta a invocat conţinutul unei expertize întocmite de expertul tehnic M. F., prin care se justifică tehnic termenul de execuţie propus de petent ca fiind unul pertinent.

Petentul a mai arătat că în HG nr.925/2006, în cuprinsul art.14 alin.2, sunt prevăzute criteriile pe baza cărora se face adjudecarea contractului licitat, anume algoritmul de calcul, factorii de evaluare a ofertelor care vor fi luaţi în considerare, precizându-se în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire, aici intrând ponderea preţului ofertei (de 70% la licitaţie), durata execuţiei (de 20% ), la care se adaugă programul calităţii (10%).

În motivarea plângerii, petenta autoritatea contractantă a arătat că decizia de atribuire a contractului de lucrări a fost făcută cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile, respectând criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” şi luând în calcul factorii de evaluare: preţul ofertei- 70%, durata de proiectare şi execuţie în luni – 20% şi programul calităţii – 10%, precizând că nu preţul cel mai scăzut a fost unicul criteriu, ci toate cele 3 enumerate. În al doilea rând, termenul de 2 luni avansat în oferta petentului SC T. V. SRL nu este nerealist, chiar dacă este scurt, petentul adjudecatar prezentând un grafic detaliat pentru execuţia lucrărilor, ce acoperă, proiectarea şi execuţia, un total de 2 luni, în timp ce contestatorul SC D. ROMANIA SRL a evaluat durata executării contractului la 7 luni, adică mult mai mult timp de executare a contractului. De asemenea, petenta autoritatea contractantă a mai arătat că a dat răspunsuri detaliate contestatoarei cu privire la documentaţia de atribuire, prin adresa nr.60/433/19.07.2007, ataşând o copie la dosar.

La dosar a fost ataşată întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii Deciziei CNSC contestate.

A formulat întâmpinare în cauză contestatoarea Asocierea SC D. ROMANIA SRL-D. SRL, solicitând respingerea plângerilor depuse de petente împotriva Deciziei D. nr.3347/C6/3558, arătând următoarele: contestaţia a fost depusă în termen, deoarece a primit decizia în data de 14.09.2007 (data poştei) şi a expediat-o în data 24.09.2007 (data de expediţie), adică în termenul de 10 zile prevăzut de lege. În al doilea rând, Decizia CNSC atacată respectă dispoziţiile legale, întrucât art.278 alin.6 din OUG nr.34/2006 permite CNSC să dispună inclusiv anularea procedurii de achiziţie publică, inclusiv din oficiu, pentru constatarea unor încălcări ale legii în procedura de licitaţie derulată.

În al treilea rând, autoritatea contractantă nu a trimis contestatoarei o înştiinţare conformă cu legea – cu dispoziţiile art.207 alin.2 lit.c din OUG nr.34/2006, pentru că în comunicarea nr.60/553/12.09.2007 a comunicat numai numele societăţii câştigătoare, fără a preciza avantajele ofertei declarate câştigătoare. În al patrulea rând, oferta declarată câştigătoare prevede un termen prea scurt de executare a contractului, de numai 2 luni, termen în care sunt de efectuat mai multe etape, anume realizarea proiectului, obţinerea avizelor de specialitate de la diferite instituţii ale statului, obţinerea autorizaţiei de construire, devizul general al proiectului, caietele de sarcini, detaliile de execuţie şi apoi execuţia fizică a lucrării, căreia petentul Sedition V. SRL i-a alocat un termen foarte scurt, de numai 2 săptămâni. Din aceste motive, arată intimata contestatoare, aprecierea D. că termenul de 2 luni este nerealist este o apreciere corectă. În ultimul rând, intimata a mai arătat că factorul de evaluare „programul calităţii”, în maniera în care este prevăzut în documentaţie contravine dispoziţiilor legale de stabilire a factorilor şi a ponderii acestora la determinarea ofertei, pentru că se bazează pe aprecieri de ordin subiectiv.

La termenul de judecată din data de 08.01.2008, instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei SC T. V. SRL, unind-o cu fondul cauzei.

Instanţa urmează a admite excepţia invocată, întrucât la soluţionarea contestaţiei de către D., petenta SC T. V. SRL fiind înştiinţată de D. cu privire la contestaţia depusă de Asocierea  SC D. ROMANIA SRL-D. SRL, dar nu a intervenit în acea cauză , având aşadar calitatea de terţ. Prin urmare, cauza a fost soluţionată de către D. în primă instanţă, chiar dacă într-o jurisdicţie administrativă, dar aleasă de contestator, care a învestit organul jurisdicţional în mod legal, astfel încât întreaga procedură a soluţionării întregii cauze, în toate fazele sale, este ţinută de cadrul procesual născut la prima etapă de soluţionare, adică de cadrul procesual derulat la D., unde petentul SC T. V.  nu a participat, deşi a avut cunoştinţă de derularea procedurii de soluţionare a contestaţiei.

Pe fond, instanţa urmează a admite în parte plângerea petentei autoritate contractantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România,  în sensul de a dispune anularea Raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr.61/257/12.09.2007 emis de petenta autoritate contractantă şi de a obliga petenta autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire a contractului prin licitaţie publică, menţinând dispoziţiile din decizia CNSC nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007 privind respingerea excepţiei lipsei de interes a contestaţiei invocată de autoritatea contractantă şi anularea deciziei de atribuire.

Astfel, în privinţa anulării întregii proceduri de licitaţie, instanţa constată că această dispoziţie cuprinsă în decizia CNSC atacată este excesivă, întrucât ea a fost făcută depăşind cadrul procesual creat prin contestaţia cu care a fost investit Consiliul, unde contestatoarea Asocierea  SC D. ROMANIA SRL-D. SRL a solicitat numai anularea procedurii de atribuire, continuarea procedurii de atribuire cu evaluarea ofertelor şi , în subsidiar, obligarea autorităţii contractante de a lua măsuri de remediere. Exprimarea legiuitorului în art.278 alin.6 din OUG nr.34/2006 vizează numai soluţiile pe care le poate pronunţa CNSC după ce a fost învestit, iar investirea cu soluţionarea cauzei o face contestatorul, care poate formula mai multe capete de cerere, printre care şi anularea procedurii de achiziţie publică. Pe de altă parte, soluţia anulării procedurii de licitaţie publică poate rezulta din contextul soluţiei pronunţate asupra cererii principale a contestatorului numai în măsura în care procedura de licitaţie a fost începută, derulată cu încălcarea esenţială a legii, o încălcare a normelor de ordine publică, aceasta fiind singura situaţie în care principiul „in liminae litis” – în limitele sesizării – poate fi adoptată, în aplicarea judicioasă şi corectă a dispoziţiilor OUG nr.34/2006 coroborate cu dispoziţiile  c o d u l u i   d e procedură civilă referitoare la obiectul şi limitele judecăţii.

În privinţa Raportului de atribuire a contractului de achiziţie publică, instanţa constată că aceasta nu conţine algoritmul de calcul în extenso, ci doar elementele care au stat la baza atribuirii şi hotărârea de atribuire, cu menţiunea aplicării criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” şi ofertantul adjudecatar, anume SC T. V. SRL. Ca atare,  lipseşte calculaţia propriu-zisă, din care să se poată observa cu exactitate ce elemente au intrat în ecuaţia, operaţiunea de apreciere a ofertelor, ce rezultate matematice, fie ele de punctaj ori de procentaj a obţinut fiecare ofertant şi care a fost clasamentul final, cu rezultatele aferente pentru fiecare ofertant în parte.

Aşa cum este redactat în prezent, cum este ataşat la dosarul cauzei, Raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică încalcă principiile transparenţei, tratamentului egal şi al asumării răspunderii, prevăzute în art.2 din OUG nr.34/2006. De asemenea, comunicarea trimisă de către autoritatea contractantă contestatoarei intimate SC D. SRL este lapidară şi nu menţionează cauzele care au determinat respingerea ofertei contestatoarei şi pentru care a fost admisă oferta adjudecată, aşa cum impun dispoziţiile art.207 alineatul 2 din OUG nr.34/2006, comunicarea în cauză contravenind acestor dispoziţii legale imperative, care ţin de principiul transparenţei. În privinţa excepţiei lipsei de interes a contestatoarei, instanţa constată că în mod corect CNSC a reţinut că SC D. ROMANIA SRL are calitatea de ofertant în procedura de atribuire, a depus o ofertă acceptabilă şi oferta sa a ocupat locul al doilea  după cea declarată ca fiind câştigătoare.

Autoritatea contractantă are obligaţia legală de a analiza toate ofertele, iar după stabilirea ofertelor admisibile, să facă atribuirea contractului de achiziţie publică urmărind aplicarea practică a regulilor şi principiilor stabilite de legislaţia achiziţiilor publice, de OUG nr.34/2006 în special, ca lege cadru în materie, evidenţiind în mod neechivoc criteriile de atribuire şi modul efectiv de calcul al punctajului sau procentajului ofertelor concurente, în scopul de a afişa, la finele procedurii, clasamentul de asemenea neechivoc şi explicit.

Petenta autoritate contractantă si intimata contestatoare nu au solicitat cheltuieli de judecată.

În consecinţă, instanţa urmează a admite în parte plângerea formulată de petenta  autoritate contractantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.  B – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri B împotriva decizie  nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pe care o modifică în parte în sensul că va dispune anularea Raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. 61/257/12.09.2007 emis de petenta autoritate contractantă; va obliga petenta autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire a contractului prin licitaţie publică şi va menţine dispoziţiile din Decizia nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, privind respingerea  excepţiei lipsei de interes a contestaţiei, invocată de autoritatea contractantă şi anularea deciziei de atribuire.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei S.C. T. V. S.R.L., cu sediul în B,(…) şi, în consecinţă,

Respinge plângerea petentei S.C. T. V. S.R.L. B ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală.

Admite în parte plângerea formulată de petenta  autoritate contractantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.  B – Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri B împotriva decizie  nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pe care o modifică în parte în sensul că:

Dispune anularea Raportului procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică nr. 61/257/12.09.2007 emis de petenta autoritate contractantă şi

Obligă petenta autoritatea contractantă la reluarea procedurii de atribuire a contractului prin licitaţie publică.

Menţine dispoziţiile din Decizia nr. 3347/C6/3558 din 20.11.2007 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, privind respingerea  excepţiei lipsei de interes a contestaţiei, invocată de autoritatea contractantă şi anularea deciziei de atribuire.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă şi irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 19 februarie 2008.

Preşedinte,                            Judecător,                       Judecător,

Grefier,

E. E.

]]>

Anularea procedurilor de atribuire de catre Consiliul National de Solutionare Contestatiilor-o masura prea frecventa

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de achizitii publice

In ultima perioada am avut ocazia sa lecturam tot mai multe decizii prin care Consiliul National de Solutionare Contestatiilor (CNSC) a dispus anularea procedurilor de atribuire care au facut obiectul unor contestatii.  Din fericire, aceasta tendinta nu se datoreaza insa «severitatii» consilierilor de solutionare a contestatiilor. Mai grav, cauza o reprezinta o reglementare deficitara in materie de cai de atac in procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica.

Prin OUG nr. 19/2009 s-au introdus noi prevederi cu privire la contestarea actelor emise de autoritatile contractante. Printre acestea, cea mai putin inspirata pare a fi cea care se refera la momentul suspendarii procedurii de atribuire in cazul depunerii unei contestatii.

Astfel, potrivit art. 277 alin. (3) din OUG nr. 34/2006, primirea unei contestatii pentru care nu s-a luat act de renuntare, suspenda de drept procedura de atribuire incepand cu termenul prevazut la art. 205 alin. (1) din OUG nr. 34/2006. Prin urmare, suspendarea de drept intervine la sfarsitul perioadei de asteptare pe care autoritatea contractanta trebuie sa o respecte de la comunicarea rezultatului procedurii de atribuire si pana la incheierea contractului (6 sau 11 zile, in functie de valoarea contractului).

De la data depunerii contestatiei si pana la suspendare, procedura de atribuire poate continua si autoritatea contractanta are posibilitatea sa adopte masuri de remediere, conform art. 277 alin. (1) din OUG nr. 34/2006.

La o prima vedere, dispozitiile legale sunt destul de coerente : in scopul evitarii blocarii procedurii de atribuire, aceasta nu se suspenda decat inainte de incheierea contractului de achizitie publica iar autoritatea contractanta isi poate indrepta din proprie initiativa anumite erori sesizate prin contestatie. Ca urmare a adoptarii masurilor de remediere, contestatorul isi va retrage contestatia, consiliul va lua act de renuntare si astfel toata lumea va fi impacata.

In practica, lucrurile nu se petrec totusi astfel cum le-a imaginat legiuitorul din birou. Pentru a ilustra cat mai bine ce se intampla in realitate, va propun sa imaginam urmatoarea situatie:

Un operator economic depune contestatie impotriva documentatiei de atribuire prin care critica anumite cerinte minime de calificare care, in opinia sa, sunt restrictive. De buna-credinta, in temeiul art. 277 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractanta isi insuseste o parte din criticile din contestatie pe care le considera intemeiate si decide sa mentina celelalte cerinte contestate. Contestatorul nu considera suficiente masurile de remediere adoptate si nu intelege sa isi retraga contestatia. Procedura de atribuire continua, se depun ofertele de catre operatorii economici interesati, se evalueaza acestea si se desemneaza ofertantul castigator. Se comunica rezultatul procedurii de atribuire, se asteapta implinirea termenului prevazut de art. 205 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 iar in 3 zile de la expirarea acestuia, autoritatea contractanta transmite CNSC dosarul achizitiei publice si punctul de vedere. Intre depunerea contestatiei si momentul in care CNSC incepe sa solutioneze poate trece o buna perioada de timp. La aceasta se mai adauga inca 20 de zile pentru pronuntarea deciziei. In acest moment, sunt posibile 2 solutii : CNSC va respinge contestatia ca fiind nefondata sau o va admite in situatia in care criticile contestatorului apar intemeiate.

Ce masura va pronunta insa Consiliul in cazul admiterii contestatiei care se refera la documentatia de atribuire ? Toata procedura s-a desfasurat in baza unei documentatii care in acest moment apare ca fiind nelegala. Mai mult, oferta contestatorului a fost respinsa tocmai pentru neindeplinirea cerintelor minime de calificare pe care le-a criticat. Procedura a depasit cu mult etapa in care s-a depus contestatia. Nu mai este posibila masura obligarii autoritatii contractante la modificarea documentatiei de atribuire si continuarea procedurii de atribuire, de vreme ce s-au depus si evaluat ofertele. In aceasta situatie, singura solutie posibila o reprezinta anularea intregii proceduri de atribuire. Iar astfel cum spuneam anterior, o astfel de masura se regaseste din ce in ce mai des in deciziile pronuntate de catre CNSC, in special in cazurile in care contestatia s-a referit la documentatia de atribuire.

In aceasta situatie, primeaza respectarea legalitatii in desfasurarea procedurii de atribuire, in detrimentul interesului autoritatii contractante de a realiza cat mai rapid achizitia publica de care are nevoie sau in defavoarea ofertantului declarat castigator care se imagina deja cu contractul «in buzunar».

Observam insa ca efectul obtinut prin masura pronuntata de catre CNSC este absolut contrar scopului vizat de ultimele modificari legislative – fluidizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica. Cunoastem cu totii cat accent s-a pus la cel mai inalt nivel politic pe aceasta nevoie imperativa de a reduce la maxim timpul de derulare a procedurilor de atribuire in scopul atragerii si cheltuirii rapide a fondurilor europene. Din nefericire, astfel cum se intampla si in multe alte domenii, se cunoaste rezultatul dorit insa nu si cea mai buna metoda pentru a-l atinge.

Pentru a reveni la frecventele decizii de anulare pronuntate de catre CNSC, acestea sunt datorate faptului ca, potrivit ultimelor modificari ale OUG nr. 34/2006, suspendarea procedurii de atribuire nu mai intervine de drept decat in momentul in care aceasta este finalizata.

Inainte de intrarea in vigiare a OUG nr. 19/2009, in cazul formularii unei contestatii impotriva documentatiei de atribuire, procedura se suspenda inainte de data depunerii ofertelor. In cazul in care CNSC aprecia contestatia ca intemeiata, era posibila obligarea autoritatii contractante la modificarea documentatiei de atribuire. Dupa comunicarea modificarilor catre operatorii economici, se fixa un nou termen de depunere a ofertelor si se putea continua si finaliza procedura de atribuire.

In prezent, contestatiile care vizeaza documentatia de atribuire nu mai atrag suspendarea procedurii decat ulterior depunerii ofertelor, moment in care este deja prea tarziu. Daca CNSC admite contestatia, apreciind ca documentatia nu a fost legal intocmita, anularea intregii proceduri de atribuire este singura masura posibila care poate fi adoptata. Astfel, o simpla eroare in redactarea documentatiei de atribuire poate sa atraga aceasta extrem de severa masura a anularii. In aceasta situatie, des intalnita in practica, ne intrebam retoric: sunt utile ultimele modificari legislative referitoare la solutionarea contestatiilor? Nu cumva efectele obtinute nu sunt chiar cele scontate?

Dar decat sa raspundem la aceste intrebari, ar fi mai bine sa vedem cum sa evitam anularea procedurilor de atribuire in cazul depunerii unei contestatii impotriva documentatiei de atribuire. In aceasta situatie, cea mai buna solutie o reprezinta adoptarea, de catre autoritatea contractanta, a unor masuri de remediere prin care isi repara din proprie initiativa unele erori sesizate de catre contestator. Este insa nevoie ca aceste masuri sa fie suficiente astfel incat sa determine renuntarea la contestatie sau sa conduca la o solutie de respingere din partea CNSC.

In cazul in care autoritatea contractanta nu este de acord sa adopte respectivele masuri de remediere, exista posibilitatea suspendarii procedurii de atribuire din poprie initiativa si trimiterea documentatiei catre CNSC in vederea solutionarii contestatiei. Din pacate, Consiliul nu agreeaza o astfel de solutie si, de cele mai multe ori, nu se considera sesizat decat in momentul finalizarii procedurii de atribuire.

Din punctul meu de vedere, consider ca, printre masurile de remediere pe care le poate adopta autoritatea contractanta, se afla si cea de suspendare din proprie initiativa a procedurii de atribuire. Niciun text de lege nu-i interzice o astfel de posibilitate.

Faptul ca procedura se suspenda de drept inainte de incheierea contractului nu ar trebui sa reprezinte un impediment pentru CNSC in solutionarea contestatiei, de vreme ce este investit si are la  dispozitie documentele necesare transmise de autoritatea contractanta.

Pentru solutionarea unei contestatii care se refera la documentatia de atribuire nu este nicidecum nevoie de documente emise ulterior de catre autoritatea contractanta. Prin urmare, de vreme ce autoritatea contractanta decide sa nu mai continue procedura de atribuire, Consiliul ar trebui sa se pronunte asupra contestatiei si sa decida cu privire la legalitatea documentatiei de atribuire. Astfel, s-ar evita o eventuala anulare a procedurii de atribuire care poate avea consecinte negative deosebit de importante (intarzierea in efectuarea unei achizitii urgente, pierderea fondurilor, etc.).

Am aratat care ar fi solutiile practice pentru evitarea anularii procedurii de atribuire de catre CNSC. Insa, consideram ca cea mai buna cale pentru ca acest lucru sa se intample cat mai rar ar fi revenirea la vechea reglementare in materie de suspendare a procedurii de atribuire. Astfel, in cazul contestatiilor care vizeaza documentatia de atribuire, suspendarea de drept trebuie sa intervina cel mai tarziu inainte de depunerea ofertelor.

Avem speranta ca noile modificari legislative care se anunta (altele ?) vor tine cont de practica intalnita in materie de solutionare a contestatiilor si ca se va urmari diminuarea substantiala a numarului de proceduri de atribuire anulate.

]]>

Achizitiile publice si dreptul penal

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat in Revista de Achizitii pulbice

Latura penala a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica a fost si ramane foarte putin explorata de catre doctrina juridica. De obicei, in acest domeniu, se vorbeste numai de infractiunile cele mai des intalnite, cum ar fi darea si luarea de mita sau de primirea de foloase necuvenite, infractiuni prevazute de art. 254, 255 si 256 din Codul penal roman.

Inexistenta unor statistici precise privind infractiunile realizate in materie de achizitii publice, absenta unor reglementari specifice domeniului economic si financiar in codul penal, nepublicarea hotararilor judecatoresti sau lipsa de specializare a magistratilor sunt unele dintre motivele inexistentei unui drept penal direct aplicabil achizitiilor publice. De asemenea, formarea relativ lenta a unui contencios penal al achizitiilor publice, ca si dificultatea de a urmari evolutia reglementarilor specifice acestui domeniu, explica de ce nu s-a realizat inca o analiza aprofundata a legaturii dintre dreptul penal si achizitiile publice.

Interventia organelor de cercetare si urmarire penala in procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice exista insa si ea corespunde unor disfunctionalitati importante in raportul dintre «banul public» si dreptul contractelor, precum  si unei realitati sociale dominate de cultul banilor.

Fenomenul de «penalizare» (influenta a dreptului penal) a achizitiilor publice corespunde deci unei realitati sociale si juridice care nu poate fi ignorata. Atunci cand nu putem ignora un lucru, este preferabil sa-l intelegem cat mai bine. Prin urmare, se cuvine sa conturam, cat mai precis posibil, aceasta tendinta a dreptului penal de a interveni in materia achizitiilor publice.

Notiunea de «penalizare», evolutiva si polimorfa, acopera realitati diferite si priveste atat acte comise in mod voluntar, intentionat sau fraudulos, cat si acte comise din neglijenta sau imprudenta.

Infractiunile comise in materie de achizitii publice nu se refera numai la procedurile de atribuire a contractelor finantate din banii publici, ci si la executarea acestor contracte.

Pe langa principiile de transparenta, concurenta si neutralitate aplicabile in procedurile de atribuire, trebuie sa fie respectat si principiul prudentei in executarea propriu-zisa a achizitiei publice. Spre exemplu, acest principiu de prudenta trebuie sa determine atat antreprenorul cat si beneficiarul unei lucrari sa fie in mod special atenti in ceea ce priveste respectarea regulilor de securitate si igiena pe santier. In caz contrar, acestia se pot face vinovati de comiterea unor infractiuni din culpa (accidente de munca, de exemplu).

Desi tendinta de penalizare pentru infractiunile comise din culpa se distinge de cea legata de infractiunile de coruptie (comise cu vinovatie) presiunea penala cauzata de consecintele nerespectarii obligatiilor de securitate si prudenta poate fi la fel de mare, cu atat mai mult cu cat aceste consecinte pot fi mai vizibile decat in cazul infractiunilor de coruptie.

Astfel cum am precizat in primele randuri ale acestei analize, antingerile voluntare, intentionate, aduse regulilor aplicabile in materie de achizitii publice, sunt analizate in general din perspectiva infractiunilor de coruptie cel mai des intalnite: darea si luarea de mita, primirea de foloase necuvenite.

Alaturi de aceste infractiuni pot aparea insa si altele, la fel de grave, cum ar fi: abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor si contra intereselor publice, neglijenta in serviciu, conflictul de interese, traficul de influenta, falsul in inscrisuri oficiale sau sub semnatura privata, falsul intelectual, uzul de fals.

Avand in vedere dificultatea calificarii juridice a tendintei de penalizare a domeniului achizitiilor publice, se cuvine sa raspundem la urmatoarea intrebare: care este rolul pe care il joaca penalizarea si care este impactul sau asupra evolutiei dreptului achizitiilor publice si a dreptului administrativ, in general?

Pentru a formula un raspuns cat mai exact acestei intrebari, este indispensabil sa descriem dificultatile si provocarile pe care le intampina judecatorul penal in materie de incalcare a regulilor specifice de atribuire si executare a contractelor de achizitie publica. De asemenea, trebuie relevat rolul de catalizator pe care il joaca penalizarea in acest domeniu.  Analiza diferitelor tipuri de infractiuni legate de achizitiile publice arata ca nu exista un arsenal represiv propriu acestui domeniu. Doar sanctionarea severa a infractiunii de primire de foloase necuvenite, specifica achizitiilor efectuate din fonduri publice, joaca un rol preventiv impotriva practicilor de coruptie.

Punerea in practica a mijloacele represive, mai mult sau mai putin specifice, impune cunoasterea aprofundata a legislatiei achizitiilor publice dar si a mijloacelor si metodelor de lucru ale profesionistilor care incearca sa actioneze in «zone» mai putin controlate sau in cele unde accesul «profanilor» este mai dificil.

Pentru a sesiza mai bine atingerile aduse libertatii si egalitatii participantilor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice, judecatorii au nevoie de mai multa libertate de apreciere si de puteri mai putin restranse decat cele actuale.

Obiectivul este de a se gasi un echilibru intre eficacitatea si legalitatea procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice, echilibru  in baza carui autoritatile contractante vor putea sa garanteze o cat mai buna functionare a concurentei.  Credibilitatea represiunii depinde nemijlocit de gradul de autonomie de care dispune magistratul in analiza problemelor de drept administrativ si in cautarea elementelor constitutive ale infractiunilor.

Eforturile judecatorului penal sunt cu atat mai dificile cu cat infractiunile comise in materie de achizitii publice au un caracter foarte tehnic, avand in vedere legislatia foarte complexa.

Diversitatea actiunilor frauduloase are ca punct de plecare o slaba definire a nevoilor care conduce autoritatea contractanta la unele decizii mult prea subiective. Judecatorul va trebui astfel sa transeze intre existenta sau inexistenta unei infractiuni de coruptie, bazandu-se pe analiza nevoilor autoritatii contractante: cu cat nevoile sunt exprimate mai riguros, cu atat vor fi mai putine riscuri sa existe fapte de favorizare a anumitor participanti la procedura de atribuire. Precizia in fixarea nevoilor contribuie de asemenea esential la asigurarea ulterioara a bunei executari a contractului de achizitie publica.

Campul de aplicare a represiunii este de asemenea destul de larg, calitatea persoanelor susceptibile sa aduca atingere regulilor specifice achizitiilor publice fiind foarte diversa. Astfel, represiunea penala nu vizeaza doar autorul sau coautorul infractiunii, dar si toate persoanele care, intr-un mod sau altul (complicitate, tainuire), au comis fapte de coruptie.

Sanctionarea nerespectarii obligatiilor de impartialitate, de probitate si de prudenta are, de altfel, un caracter specific in masura in care nu priveste decat anumiti participanti la procedurile de achizitii publice. In practica, sanctiunile aplicate se refera in general la persoanele fizice susceptibile sa intervina in astfel de proceduri. O schimbare legislativa ar fi astfel necesara in scopul atragerii in fata organelor penale a autoritatilor contractante sau operatorilor economici in calitate de persoane juridice, iar nu numai a conducatorilor acestora.

Penalizarea dreptului achizitiilor publice poate fi privita ca o interventie a judecatorului penal in administratia publica, ca o judecata de valoare asupra comportamentului celor implicati in achizitiile publice.

Intr-adevar, chiar daca autoritatea contractanta se afla in prima linie, ofertantul afectat de comiterea unor fraude nu cauta intotdeauna sa obtina condamnarea persoanei responsabile pentru atribuirea contractului de achizitie publica.

Acesta doreste doar sa stie cine este vinovatul si cum a avut loc frauda. Pentru a raspunde acestor intrabari, magistratul trebuie sa aprecieze in mod concret si detaliat fazele diferite ale procesului decizional, contextul actului fraudulos precum si perimetrul de actiune a autorului infractiunii.

Penalizarea dreptului achizitiilor publice pune fata in fata doua realitati care se ignorau reciproc pana acum: justitia penala si achizitiile publice. In acest moment, cei implicati in derularea procedurilor de achizitie publica se tem ca organele de cercetare si urmarire penala sa nu se indeparteze, in aprecierea eventualelor incalcari are regulilor aplicabile in acest domeniu, de la regulile deja cunoscute in materie de achizitii publice.

Astfel, puterea judecatorului penal de a se pronunta, in locul specialistilor, asupra legalitatii procedurilor de achizitie publica, creeaza un sentiment de nesiguranta. In aceasta situatie, ne putem intreba: este represiunea penala adaptata achizitiilor publice, de vreme ce nu judecatorul penal este cel mai in masura sa aprecieze incalcarea egalitatii participantilor la procedurile de atribuire?

Penalizarea domeniului achizitiilor publice este tributara informatiilor care ajung la cunostinta organelor de urmarire penala. Majoritatea actelor frauduloase legate de infractiunile intalnite in aceasta materie sunt prin definitie consensuale si motivate de un interes mutual. Pe cale de consecinta, organele penale intampina dificultati majore in culegerea de informatii fiabile referitoare la aceste infractiuni.

Infractiunile specifice pot fi astfel descoperite mai degraba de catre organisme specializate cum ar fi Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice, etc., organisme care pot sesiza organele penale abilitate.

Achizitiile publice reprezinta o materie pluridisciplinara care se situeaza la intersectia mai multor domenii: economic, tehnic, juridic. Controalele jurisdictionale care sunt efectuate in aceasta materie trebuie astfel sa acopere toate dimensiunile si implicatiile achizitiilor publice: sanctiunile administrative si financiare (cum ar fi cele aplicate de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) sunt destinate institutiilor publice, in timp ce sanctiunile penale lovesc in persoana care se afla la originea actelor infractionale. Scopul care trebuie astfel atins consta in garantarea unei securitati juridice optimale, in masura in care numeroasele controale efectuate micsoreaza posibilitatea infractorilor de a ramane nesanctionati.

In schimb, pluralitatea controalelor provoaca un sentiment de insecuritate juridica in randul profesionistilor care nu mai stiu cum sa se miste in spatiile de libertate restranse acordate de lege. Prin urmare, se cuvine oare sa fie stopata tendinta de penalizare a achizitiilor publice care se afla la originea insecuritatii juridice resimtite de profesionisti?

Raspunsul nostru este mai degraba negativ deoarece controlul exercitat de catre judecatorul penal are o actiune curativa, un rol de catalizator al procedurilor de achizitie publica. Astfel, simpla amenintare a sanctiunilor penale are menirea sa-i descurajeze pe cei care ar fi tentati sa incalce legea.

Penalizarea achizitiilor publice are ca principal efect pozitiv nu sanctiunea pe care o antreneaza, ci mai degraba strategia de prevenire a comportamentelor frauduloase. Penalizarea insoteste si incurajeaza implementarea unor reguli si mecanisme care aduc un plus de transparenta si de eficacitate procedurilor de achizitie publica, ceea ce conduce in mod inerent la modernizarea functionarii autoritatilor contractante si, in general, la «educarea» tuturor celor implicati in domeniul achizitiilor publice.

]]>

Utilizarea procedurilor de negociere in achizitiile publice – studiu de caz

Avocat Florin IRIMIA

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene (CJCE) s-a pronuntat recent asupra legalitatii utilizarii procedurilor de negociere fara publicitate in Germania.  In opinia Comisiei Europene, care a sesizat instanta, autoritatile contractante au utilizat abuziv procedura in cauza.

Decizia CJCE, pronuntata in cauza n° C 275/08 Comisia Europeana c/ Germania, se refera la atribuirea unui contract avand ca obiect un program informatic destinat gestiunii inmatricularii automobilelor, procedura organizata de catre un organism public german. Ca urmare a unei plangeri, in temeiul art. 226 din Tratatul CE, Comisia a informat Republica Federala Germana ca, in opinia sa, incheierea contractului fara organizarea unei proceduri de atribuire la nivel european este contrara art. 6 coroborat cu art. 9 din Directiva 93/36/CEE privind Contractele publice de furnizare echipamente.

In raspuns, statul german a aratat ca procedura in cauza facuse deja obiectul unei contestatii respinse definitiv de catre instantele nationale, motiv pentru care nu se mai justifica demararea de catre Comisia Europeana a unei proceduri de verificare.

Comisia a emis insa un aviz motivat impotriva Germaniei aratand ca litigiul national nu avea acelasi obiect cu procedura de „infringement”, demarata in baza art. 226 din Trataul CE.

Referitor la admisibilitatea procedurii demarate de catre Comisia Europeana, CJCE a invocat jurisprudenta sa constanta conform careia Comisia nu trebuie sa demonstreze un anumit interes pentru a actiona. Aceasta, in interesul general comunitar, are ca misiune sa vegheze din oficiu la aplicarea in Statele membre a legislatiei europene.

Curtea a aratat de asemenea, ca procedurile de recurs nationale sunt diferite fata de procedura de „infringement” atat prin partile in litigiu cat si prin finalitate, prima categorie de proceduri fiind destinate sa protejeze interesele ofertantilor, pe cand cea de-a doua asigura respectarea dreptului comunitar in interes general.

Pe fondul cauzei, CJCE a aratat ca, potrivit directivelor europene, utilizarea proceduriii de negociere fara asigurarea publicitatii, desi este exceptionala, poate fi utilizata in mai multe situatii, in special in cazul in care contractul nu poate sa fie atribuit decat unui anumit operator economic, in situatie de urgenta sau atunci cand nicio oferta corespunzatoare nu a fost depusa initial.

Atunci cand CJCE analizeaza o procedura de atribuire exceptionala, se evoca urmatoarele principii : dispozitiile referitoare la procedurile exceptionale trebuie sa faca obiectul unei interpretari stricte si ii apartine celui care se prevaleaza de asa-zisele derogari sa faca dovada ca anumite circumstante exceptionale justifica utilizarea procedurilor in cauza. In speta solutionata prin decizia din 15 octombrie 2009, autoritatea contractanta a negociat in mod direct cu un singur prestator de servicii. Republica Federala Germana a invocat ca inlocuirea unui program informatic existent a fost motivata de aparitia unor probleme tehnice si a unor intreruperi totale ale sistemului. De asemenea, s-a sustinut ca numai un anumit program putea sa-l inlocuiasca pe cel existent avand in vedere specificatiile tehnice. Ori, Comisia europeana a aratat ca exista produse concurente susceptibile sa asigure aceleasi functii.

Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a constatat ca Republica Federala Germana s-a limitat sa respinga produsul unui operator economic concurent, afirmand ca doar oferta titularului programului deja utilizat corespunde nevoilor sale.

Pentru CJCE, simpla afirmatie conform careia contractul de furnizare nu poate fi atribuit decat unui anume furnizor deoarece concurentul nu ofera un produs care sa satisfaca exigentelor tehnice, nu reprezinta o circumstanta exceptionala care sa justifice utilizarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt. Instanta a stabilit ca autoritatea contractanta in cauza nu a procedat la « cautari serioase », la nivel european, pentru a identifica potentiali concurenti.

Ramane de stabilit ce semnificatie are notiunea de « cautari serioase » invocata de catre instanta. Mai mult, trebuie vazut cum pot fi dovedite aceste cautari, deoarece CJCE isi intemeiaza o parte din motivare pe aceasta notiune.

Mai intai, pare logic sa spunem ca analiza in cauza trebuie sa se raporteze la dimensiunea pietei, dar fara sa se poata fixa un prag de exigenta minimala. In ceea ce priveste sarcina probei, chestiunea este mai delicata : in speta, Curtea nu a trebuit sa se pronunte asupra acestui lucru, astfel ca discutia ramane dechisa.

Republica Federala Germana a invocat de asemenea urgenta deosebita pentru a justifica utilizarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare.

Guvernul german a raspuns Comisiei Europene ca problemele tehnice care afectau programul informatic aflat in curs de utilizare nu puteau fi eliminate rapid, fapt care justifica folosirea unei proceduri urgente.

Totusi, Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a amintit conditiile referitoare la urgenta : trebuie sa existe un eveniment imprevizibil, de o urgenta incompatibila cu termenele cerute de celelalte tipuri de proceduri si de o legatura de cauzalitate intre evenimentul imprevizibil si situatia de urgenta rezultata. Curtea a aratat apoi ca defectiunile au aparut incepand cu anul 2005 si ca mai multe luni au trecut intre decizia inlocuirii programului folosit, inceperea negocierilor si incheierea contractului care a avut loc in decembrie 2005.

In aceste circumstante, autoritatea contractanta ar fi putut sa lanseze o cerere de oferte mult mai devreme pentru a rezolva situatia si sa respecte astfel principiul transparentei. Curtea de Justitie a Comunitatii Europene a considerat ca in aceste conditii, autoritatea contractanta nu putea invoca factorul de urgenta.

Curtea a reamintit ca dispozitiile art. 6, alin. 3 din Directiva 93/96 prevad ca, numai in masura in care este strict necesar si exista o urgenta deosebita, autoritatile contractante pot sa incheie un contract de furnizare printr-o negociere fara publicarea unui anunt de participare. In speta, este evidenta nerespectarea acestor prevederi legale comunitare de catre autoritatea contractanta germana.

]]>