Reguli aplicabile criteriilor de calificare şi selecţie

În vederea atribuirii unui contract, autoritatea contractantă are dreptul să aplice numai criteriile de calificare şi selecţie referitoare la motivele de excludere a candidatului/ofertantului și capacitatea acestuia . Criteriile trebuie să se regăsească la nivelul fişei de date, precum şi la nivelul anunţului/invitaţiei de participare . Includerea lor în orice alt document constituie o încălcare a principiului transparenţei, consacrat de art. 2 alin. (2) lit.d) din Legea nr. 98/2016, fiind considerate clauze nescrise.
Din păcate, după aproximativ 4 ani de la aplicarea acestei reguli (de clauză nescrisă), încă se produc greşeli de întocmire a documentaţiei de atribuire, respectiv menţionarea şi detalierea cerinţelor de calificare doar în caietul de sarcini. O asemenea conduită conduce inevitabil, în etapa de analiză a ofertelor, la eliminarea din competiţie a operatorilor care nu răspund cerinţelor de calificare din caietul de sarcini.

Despre regula „In-house”

Articolul 31 din Legea 98/2016 (și, în mod similar articolul 47 din Legea 99/2016) vizează așa-numitul concept ”in-house”, care a făcut obiectul unui număr important de cazuri la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)[1]. Să clarificăm întâi la ce se referă acest concept.

Ori de câte ori o autoritate contractantă are nevoie de anumite produse, servicii sau lucrări, aceasta are în principiu două opțiuni: (i) să le achiziționeze de pe piață, sau (ii) să le realizeze intern, în cadrul propriei organizații.

Este această alegere lăsată la latitudinea autorității contractante sau există reguli specifice care reglementează acest aspect? Încă de la bun început trebuie să precizăm că nici Directiva 24/2016/UE și nici Directiva 25/2016/UE nu obligă autoritățile/entitățile contractante să atribuie atribuie contracte pentru desfășurarea acelor activități pe care acestea doresc să le realizeze la nivel intern. În cadrul Recitalului 5 din Directiva 24/2016/UE se precizează foarte clar faptul că ”Ar trebui reamintit că prezenta directivă nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziție ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achiziții publice în sensul prezentei directive.”

Achiziţii care implică autorităţi contractante din diferite state membre Studiu de caz – proiectul European SYNCRO

Una dintre inovațiile introduse de legea 98/2016 o reprezintă posibilitatea acordată autorităților contractante din diferite state membre UE de a acționa în comun pentru atribuirea unor contracte de achiziții publice. Grație acestui nou concept juridic, autoritățile contractante reușesc să partajeze riscurile legate de proiectele inovatoare și să obțină beneficii economice mai ridicate decât în cazul în care ar acționa individual.

Astfel, potrivit art. 46-48 din legea menționată, autorităţile contractante naţionale au dreptul de a utiliza activităţile de achiziţie centralizate furnizate de o unitate de achiziţii centralizate dintr-un alt stat membru. În cazul în care se apelează la această metodă, furnizarea activităţilor de achiziţie centralizate de către o unitate de achiziţii centralizate dintr-un alt stat membru se realizează în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale a statului membru în care este situată unitatea de achiziţii centralizate.

Cele 7 Sfaturi către debutanți pentru a deveni rapid experți în Achiziții Publice

Jorge Lynch
Jorge Lynch este pasionat de îmbunătățirea continuă a managementului achizițiilor publice și a practicii, având aproape 30 de ani de experiență în gestionarea proiectelor mari și complexe din Africa, America Latină, Asia de Sud- Est și Pacific.
Este fondator al blogului de achiziții publice „The Procurement Classroom”, link http://procurementclassroom.com/, blog pe care publică e-cursuri pentru debutanții și aspiranții în achiziții publice, pentru a-i ajuta să-și dezvolte o bază solidă pe care să construiască o carieră de succes ca viitori profesioniști în domeniul achizițiilor.
În articolul său „7 Things to do to Quickly Become Proficient When You Are a Newly Appointed and Inexperienced Public Procurement Practitioner”, Jorge Lynch are șapte sfaturi pentru debutanți, pentru a atinge rapid nivelul de competență în managementul achizițiilor publice:

Prezentul material reprezintă o traducere în limba română, efectuată cu acordul lui Jorge Lynch, după articolul său „7 Things to do to Quickly Become Proficient When You Are a Newly Appointed and Inexperienced Public Procurement Practitioner”, material față de care acesta își declină orice responsabilitate privind conținutul și calitatea traducerii.

Corupția în achizițiile publice

Achizițiile publice se referă la achiziționarea de către guverne și întreprinderi ale statului de bunuri, servicii și lucrări. Este o activitate guvernamentală de mare importanță economică reprezentând 12% din PIB și 29% din cheltuielile publice generale în țările din OECD în 2013 (estimate a fi de aproximativ 4,2 trilioane de euro) fapt ce obligă guvernele să efectueze procedurile de achiziții publice în mod eficient și la standarde înalte pentru a asigura o calitate ridicată a furnizării de servicii și pentru a proteja interesul public.

Fiind una dintre activitățile guvernamentale extrem de vulnerabile la corupție, achizițiile publice oferă numeroase oportunități de redirecționare a fondurilor publice. Cum corupția în achizițiile publice denaturează concurența și limitează accesul pe piață al firmelor care refuză să întreprindă activități corupte, există o cerere în creștere pentru modernizarea domeniului din sectorul privat.

Modificări ale ghiduilor solicitantului pentru apelurile de proiecte POR 2014-2020

În data de 13.10.2016 au fost modificate următoarele ghiduri ale solicitantului aferente apelurilor de de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020[1]:

Apelul de proiecte 2.1.A/2016 Microîntreprinderi – Prioritatea de investiții 2.1 Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri

Apelul de proiecte POR/2016/3/3.1/A/1 Prioritatea de investiții 3.1 Operațiunea A Clădiri Rezidențiale Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor

Apelul de proiecte POR/2016/5/5.1/1 Prioritatea de investiții 5.1 Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural

Predictibilitatea – trăsătură esențială a procesului de management al fondurilor europene

Perfomanța sistemului public și a mediului de afaceri, ca elemente centrale ale dezvoltării unei societăți, necesită în primă instanță existența unei planificări/programări a proiectelor/activităților/obiectivelor acestora pe termen mediu și lung, indiferent de modul de organizare sau de sistemul guvernământ. Nu se poate discuta despre performanța unui sistem într-un cadru legislativ, financiar, etc. fără predictibilitate și coerență. Nu se poate discuta despre eficiență și sustenabilitate raportat la sistemul public și mediul de afaceri în condițiile în care nu se poate previziona evoluția factorilor care au impact asupra acestora. Modificările repetate și redundante ale cadrului legislativ, financiar, etc. pot genera haos și pierderea încrederii populației în sistemul public și mediul de afaceri, ceea ce va avea un impact negativ în plan economic.