Solicitări de clarificări privind documentația de atribuire. Termen de răspuns. Caracterul orientativ al termenului de 3 zile prevăzut de lege. Prelungirea perioadei de elaborare a ofertelor

Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: S.C. … S.R.L. critică lipsa de răspunsuri din partea autorității contractante, la adresele de clarificări din 02.02.2017, 06.02.2017, 09.02.2017 și 22.02.2017, solicitând obligarea acesteia la „furnizarea răspunsurilor”.

Deși în finalul contestației se indică, pe lângă adresele arătate, și adresa de clarificări din 21.02.2017, față de împrejurarea că în conținutul contestației și în completarea la contestație nu se face referire și la aceasta, se reține că indicarea ei reprezintă o eroare materială, motiv pentru care nu se vor face verificări și în privința acesteia.

Semnal de alarmă în domeniul achizițiilor publice

În calitate de reprezentanți ai Asociației Experților în Achiziții AEXA, ne considerăm datori să expunem situația reală cu care se confruntă membrii asociației dar și alți reprezentanți ai autorităților/entităților contractante care sunt implicați în mod direct în atribuirea contractelor de achiziție publică.

Am sesizat deja în revistele anterioare o parte din dificultățile acute întâmpinate și, prin propunerile de modificare a Legii nr. 98/2016 și a normelor de aplicare a acesteia (propuneri publicate în paginile acestui număr al revistei), în parteneriat cu Asociația Orașelor din România, AEXA încearcă să determine factorii decizionali să rezolve, cel puțin parțial, aceste dificultăți.

CJUE, 8 decembrie 2016, Cauza C 553/15, Undis Servizi Srl împotriva Comune di Sulmona

Trimitere preliminară – Contracte de achiziții publice de servicii – Atribuirea contractului fără desfășurarea unei proceduri de cerere de ofertă – Așa numita atribuire «in house» – Condiţii – Control analog – Desfășurarea părţii celei mai importante a activităţii – Societate adjudecatară cu capital public deţinută de mai multe entităţi teritoriale – Activitate exercitată inclusiv în beneficiul unor entităţi teritoriale neasociate – Activitate impusă de o autoritate publică neasociată”

28 În conformitate cu jurisprudența Curții, obiectivul principal al normelor dreptului Uniunii în domeniul contractelor de achiziții publice, și anume libera circulație a produselor și a serviciilor și deschiderea spre concurența nedenaturată în toate statele membre, implică obligația aplicării normelor privind procedurile de achiziții publice prevăzute de directivele relevante, atunci când o autoritate contractantă, precum o entitate teritorială, intenționează să încheie în scris, cu o entitate distinctă din punct de vedere juridic, un contract cu titlu oneros, indiferent dacă această entitate este sau nu este ea însăși o autoritate contractantă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 noiembrie 1999, Teckal, C 107/98, EU:C:1999:562, punctul 51, precum și Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C 26/03, EU:C:2005:5, punctele 44 și 47).
29 Curtea a subliniat că orice excepție de la aplicarea acestei obligații este de strictă interpretare (Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C 26/03, EU:C:2005:5, punctul 46, precum și Hotărârea din 8 mai 2014, Datenlotsen Informationssysteme, C 15/13, EU:C:2014:303, punctul 23).
30 Dat fiind că o autoritate publică are posibilitatea de a îndeplini sarcinile de interes public care îi revin prin propriile mijloace, administrative, tehnice și de altă natură, fără a fi obligată să apeleze la entități externe care nu aparțin serviciilor sale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C 26/03, EU:C:2005:5, punctul 48), Curtea a justificat recunoașterea excepției în ceea ce privește atribuirile numite „in house” prin legătura internă specială care există, într un asemenea caz, între autoritatea contractantă și entitatea adjudecatară, chiar dacă aceasta din urmă este o entitate distinctă de prima din punct de vedere juridic (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 mai 2014, Datenlotsen Informationssysteme, C 15/13, EU:C:2014:303, punctul 29). În astfel de cazuri, se poate considera că autoritatea contractantă a recurs în realitate la propriile mijloace (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 mai 2014, Datenlotsen Informationssysteme, C 15/13, EU:C:2014:303, punctul 25) și că entitatea adjudecatară face practic parte dintre serviciile interne ale acesteia.

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL MICHAL BOBEK din 8 septembrie 2016 Cauza C 391/15, Marina del Mediterráneo, SL s.a. vs Consejería de Obras Públicas y Vivienda de la Junta de Andalucía s.a. „Cerere de decizie preliminară – Achiziţii publice – Procedură de atribuire – Decizie de admitere a unui ofertant – Presupusă nelegalitate – Act pregătitor – Cale de atac imediată sau cale de atac a cărei exercitare este amânată – Efect direct”

„Articolul 1 alineatul (1), articolul 1 alineatul (3) şi articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări nu se opun unei reglementări naţionale, precum cea în discuţie în litigiul principal, în măsura în care:
– reglementarea naţională nu împiedică exercitarea unei căi de atac imediate împotriva actelor pregătitoare care produc efecte juridice negative asupra întreprinderilor;

Despre accesul efectiv la justiție în domeniul achizițiilor publice

Autoritățile contractante se plâng că prea multe contestații blochează procedurile de atribuire sau chiar conduc la anularea acestora. Operatorii economici își doresc căi de atac cât mai rapide și mai eficiente și soluții cât mai corecte și predictibile. Găsirea unui echilibru între aceste interese aparent divergente este unul din elementele cheie ale unui sistem de achiziții publice solid și de încredere. În fapt, cei doi actori principali ai acestui domeniu, respectiv autoritatea contractantă și operatorul economic ar trebui să fie conștienți că interesele lor ar trebui să conveargă în același punct: realizarea unei achiziții publice legale și eficiente. Litigiile nu reprezintă un scop în sine, ele sunt destinate să corecteze în timp util, pe cât posibil înainte de încheierea unui contract de achiziție publică, eventualele abateri ale autorităților contractante de la principiile transparenței și tratamentului egal care guvernează acest domeniu. Pentru a fi atins acest obiectiv al sistemului de remedii impus de directivele europene adoptate în materie de căi de atac în achizițiile publice , accesul la justiție ar trebui să fie liber și efectiv, adică să nu cunoască limitări nejustificate sau disproporționate.

CJUE, 7 iulie 2016, Cauza C 46/15, Ambisig vs AICP „Trimitere preliminară – Achiziții publice – Directiva 2004/18/CE – Articolul 48 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) a doua liniuță – Capacitățile tehnice ale operatorilor economici – Efect direct – Mijloace de probă – Raportul ierarhic dintre certificarea achizitorului privat și declarația unilaterală a ofertantului – Principiul proporționalității – Interdicția de a aduce modificări substanțiale mijloacelor de probă prevăzute”

1) Articolul 48 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) a doua liniuță din Directiva 2004/18/CE trebuie să fie interpretat în sensul că, în absența unei transpuneri în dreptul intern, îndeplinește condițiile pentru a conferi particularilor drepturi pe care aceștia le pot invoca în fața instanțelor naționale împotriva unei autorități contractante, cu condiția ca aceasta să fie o entitate publică sau să fi fost însărcinată în temeiul unui act al autorității publice să îndeplinească, sub controlul acesteia din urmă, un serviciu de interes public și să dispună în acest scop de puteri exorbitante în raport cu normele aplicabile relațiilor dintre particulari.

Menținerea deciziei de respingere a unei oferte în etapa de reevaluare a ofertelor. Încălcarea autorității de lucru judecat. Caracterul obligatoriu al deciziei CNSC .

Analizând prezenta cauză prin raportare la susținerile părților și documentele aflate la dosar, Consiliul constată că motivele de respingere, comunicate contestatoarei prin adresa nr. …, se regăsesc și în adresa anterioară de comunicare a rezultatului procedurii nr. … din data de 25.02.2015 asupra cărora Consiliul s-a pronunțat prin Decizia nr. …/22.03, stabilind nelegalitatea acestora, după cum urmează:
– paginile … din decizie: «Motivele care au condus la respingerea ofertei contestatorului, ca și temeiul legal al acestora, observă Consiliul că au variat de la prima evaluare la cea de a doua, autoritatea contractanta adoptând soluții de respingere legate inițial de neîndeplinirea criteriilor de calificare, pentru ca, în prezent, să susțină că propunerea tehnică nu respectă documentația de atribuire.