LIVE VIDEO Bruxelles, Comisia Europeana Ora 16.30: Recomandarile specifice de tara pentru anul 2014 Macroeconomie Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro

LIVE VIDEO Bruxelles, Comisia Europeana Ora 16.30: Recomandarile specifice de tara pentru anul 2014 Macroeconomie Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro.]]>

Cea mai importantă decizie pentru autostrada Sibiu-Piteşti: Compania de Drumuri a lansat licitaţia pentru studiul de fezabilitate | Ziarul Financiar

Cea mai importantă decizie pentru autostrada Sibiu-Piteşti: Compania de Drumuri a lansat licitaţia pentru studiul de fezabilitate | Ziarul Financiar.]]>

Noua lege a IMM-urilor faciliteaza accesul acestora la achizitiile publice Achizitii publice : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro

Noua lege a IMM-urilor faciliteaza accesul acestora la achizitiile publice Achizitii publice : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro.]]>

Silviu Popa, CNSC: Numarul de contestatii la procedurile de achizitii publice arata cum percep firmele felul in care statul cheltuie banul public Achizitii publice : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro

Silviu Popa, CNSC: Numarul de contestatii la procedurile de achizitii publice arata cum percep firmele felul in care statul cheltuie banul public Achizitii publice : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi – EurActiv.ro.]]>

Achizițiile publice ar putea fi șansa modernizării administrației și dezvoltării durabile a țării – testimonial

Ionel Nițu

Am participat la Conferința “Reforma legislației europene a achizițiilor publice”, organizată de Societatea de avocați Ceparu și Irimia, în data de 15 mai 2014, ocazie de a lua contact cu acest domeniu, a mă documenta și a profita de expertiza participanților.

Așadar, am desprins câteva idei.

1. Într-o perioadă în care viața socială și politică din România pare marcată/afectată de campania electorală, iar dezbaterile politice nu vizează preocupările reale ale societății, astfel de conferințe sunt un prilej să ne reamintim că, indiferent că suntem parte din autoritățile de reglementare și control, autorități contractate sau furnizori privați, cu toții avem datoria să contribuim la:

– bunăstarea românilor

– modernizarea administrației publice

– reducerea birocrației și creșterea transparenței

– cheltuirea judicioasă a banului public

– îmbunătățirea procesului de achiziții publice

– promovarea acelor proiecte care au impact semnificativ asupra creșterii calității vieții cetățenilor.

Pentru că asta trebuie să facă, de fapt, politicienii atunci când ajung în funcții de management în administrația publică. Trebuie să facă politici publice, nu politică!

Trebuie să susțină dezvoltarea unei culturi administrative moderne, europene, axată pe performanță. Acesta ar trebui să fie cel mai important efort din punct de vedere politic.

Repet: politic, pentru că politica este arta sau știința guvernării! Buna guvernare este un obiectiv pe care fiecare manager, fie el din administrația centrală sau locală, ar trebui să-l vizeze cu prioritate.

2. Achizițiile publice reprezintă șansa modernizării și debirocratizării administrației publice și pot contribui la dezvoltarea durabilă a țării.

Faptul că România, deși este a 7-a națiune a Uniunii Europene, se află încă în coada clasamentului european la principalii indicatori privind calitatea vieții este, în parte, și vina administrației publice, care, adesea, nu pare racordată la nevoile reale ale cetățenilor.

Identificarea corectă a nevoilor, transpunerea lor în proiecte, fundamentarea corectă a acestora și implementarea lor sunt condiții pentru asigurarea competitivității în administrația publică.

Din acest motiv, aș insista pe nevoia definirii de politici publice. Și nu încetez să mă întreb dacă politica publică aplicată într-un anume domeniu este corectă, legitimă și eficientă. De ce?  Pentru că eu cred că autoritățile contractante trebuie să adopte strategic logica potrivit căreia nu cheltuiesc banul public, ci îl investesc pentru a crește calitatea vieții și gradul de satisfacție al cetățenilor!

3. Legislația din domeniul achizițiilor publice trebuie să ofere acces egal și transparent, în condiții concurențiale, tuturor firmelor interesate.

De prea multe ori, însă, concurența neloială dintre firme a dus la amânarea sau chiar anularea unor licitații publice. Unele fiind cu finanțare europeană, s-a ratat șansa absorbției banilor comunitari, în condițiile în care România continuă să fie la coada clasamentului.

Spre exemplu, anul trecut la CNSC s-au depus peste 5 mii de contestații (din care circa 2,2 mii au vizat proiecte cu finanțare europeană), în condițiile în care numărul de aplicații pe SEAP s-a redus cu 30% față de 2012.

Dacă ne raportăm la statisticile publicate de ANRMAP, numărul de documentații de atribuire admise în 2013 a fost de peste 19 mii, în timp ce numărul celor respinse a fost de peste 31 mii, ceea ce mă duce cu gândul și la unele erori ale autorităților contractante, dar și la nevoia unor ghiduri de bune practici și a unor mecanisme de lecții învățate care să ducă la îmbunătățirea procesului de achiziții publice.

Așadar, pentru perioada următoare, mai ales în perspectiva asimilării noii legislații europene, consider că este importantă definirea unui mecanism de lecții învățate și bune practici și implicarea mai mare a instituțiilor cu atribuții în creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

4. De aceea sunt importante astfel de conferințe, pentru că pot contribui la creșterea gradului de cunoaștere, a pregătirii pentru implementarea legislației europene. Pentru că trebuie să fim pro-activi, noi ca societate, noi ca administrație, noi ca stat.

Trăim într-o societate a cunoașterii, unde competența profesională și cunoașterea evoluțiilor și a trendurilor dintr-un anumit domeniu vor face diferența.

Diletantismul și superficialitatea nu au ce căuta în administrație. Profesionalizarea funcționarilor publici este o condiție obligatorie pentru creșterea competitivității României într-un context concurențial în creștere.

5. Trebuie să ne pregătim pentru a implementa corect acest mecanism legat de achiziții, pentru că prea adesea, spre exemplu, “prețul cel mai mic” drept unic criteriu de departajare aduce beneficiarii unor astfel de proiecte în situații absolut hilare.

Nu primesc ceea ce și-ar fi dorit, cheltuiesc banul public în proiecte fără finalitate socială, în condițiile în care pe managerii din administrația publică (cred eu) îi preocupă, în primul rând, gradul de satisfacție al clienților, adică al cetățenilor.

6. Noua Directivă europeană în domeniul achizițiilor publice, avizată de Consiliul European în 2013 și aprobată de Parlamentul European la începutul anului, aduce, din acest punct de vedere, câteva modificări.

Subcontractarea este mai bine reglementată și este facilitat accesul firmelor mici și mijlocii la licitații, ori (cred eu) că ne dorim cu toții să putem contribui la sprijinirea acestei categorii de companii, pentru că, după cum se cunoaște, clasa mijlocie este motorul progresului și creșterii economice într-un stat democratic bazat pe economie de piață.

Faptul că se pune în plan central criteriul „ofertei cele mai avantajoase economic” va permite autorităților contractante să pună accentul pe aspectele referitoare la mediu, inovație și implicațiile sociale ale proiectelor, ținând cont, în continuare, de preț.

Reducerea birocrației (aferente unui astfel de proces) și acceptarea principiului soluțiilor inovatoare va permite instituțiilor publice să ofere cetățenilor lucruri de calitate, cheltuite din banul public.

Desigur, urmează un proces complicat de asimilare și implementare a celor 3 noi directive europene (privind achizițiile, concesiunile și utilitățile), însă faptul că deja se lucrează la o strategie națională de achiziții publice (așa cum au confirmat reprezentanții la vârf ai ANRMAP și Ministerului Fondurilor Europene) este încurajator în acest sens.

]]>

Materiale prezentate și înregistrări din cadrul Conferintei Internationale de Achizitii Publice – mai 2014

Vă punem la dispoziție materialele prezentate în cadrul Conferinței Internaționale de Achiziții Publice – mai 2014. Drepturile de proprietate intelectuală aparțin în totalitate autorilor.

Înregistrările din cadrul conferinței aparțin SCPA Ceparu și Irimia iar orice preluări sau trimiteri se vor face doar cu acordul nostru expres. Cu speranța că vă vor fi de folos vă dorim o vizionare plăcută:

 Cu deosebita considerație,

Echipa SCPA Ceparu si Irimia

]]>

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE Principii consolidate. Reguli noi.

Consilier juridic Daniel Jurj

Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 94 din data de 28 martie 2014, noua directivă privind achizițiile publice urmărește: creșterea eficienției cheltuielilor publice, facilitarea participării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și acordarea drepturilor achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune.

De asemena Directiva încorporează anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene  în domeniul achizițiilor publice[1].

În ceea ce privește implementarea, statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prevederilor noii directive până la 18 aprilie 2016 (dată la care se abrogă Directiva 2004/18/CE), cu excepția celor privitoare la comunicarea electronică, în cazul organismelor centrale de achiziție pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) până la 18 aprilie 2017, iar în cazul celorlalte autorități contractante până la 18 octombrie 2018, cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie.

Textul noii directive subliniază faptul că,organizarea achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a achiziției din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Restrângerea artificială a concurenței apare atunci când organizarea achiziției s-a făcut cu intențiafavorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.

În acest sens, se reiterează faptul că atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența.

Dacă în cazul Directivei 2004/18/CE la art. 2 este menționat doar principiul transparenței, la art. 18 din Directiva 2014/24/UE se observă faptul că sunt enumerate toate principiile care derivă din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și principiul respectării în executarea contractelor de achiziții publice a obligațiile aplicabile în domeniul protecției mediului, social și al muncii.

În cele ce urmează subliniem câteva domenii de schimbare identificate în Directiva 2014/24/UE:

1. Eliminarea distincției dintre serviciile din anexa A și anexa B și o abordare nouă și importantă pentru achizițiile publice de servicii sociale, de sănătate și educație.

Astfel, noua directivă se aplică achizițiilor publice de servicii a căror valoare estimată fără TVA este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

a. 134.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

b. 207.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități;

c. 750.000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV, cu excepția serviciilor de asigurări sociale obligatorii organizate sub formă de servicii fără caracter economic de interes general, a serviciilor legate de închisori, de securitate publică și de salvare, în măsura în care sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (h) și a serviciilor juridice, în măsura în care sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (d).

Directiva prevede faptul că statele membre instituie norme naționale pentru atribuirea contractelor de servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV a căror valoare este egală cu sau mai mare de pragul de 750.000 EUR fără TVA, în scopul garantării faptului că autoritățile contractante respectă principiul transparenței și al egalității de tratament pentru operatorii economici

Autoritățile contractante pot rezerva dreptul organizațiilor cu misiuni în domeniul serviciilor publice, de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale și culturale. Durata maximă a contractului este de trei ani.

Potrivit articolului 10, directiva nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect:

a. cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

b. cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, și nici contractelor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune;

c. servicii de arbitraj și de conciliere;

d. servicii juridice;

e. servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate;

f. împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;

g. contracte de muncă;

f) servicii de apărare civilă, protecție civilă și prevenirea pericolelor prestate de organizații sau asociații non-profit, cu excepția serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților;

i. servicii publice de transport de călători feroviar sau cu metroul;

j. servicii de campanie politică atribuite de un partid politic în contextul unei campanii electorale.

2. Exceptări de la aplicarea Directivei în cazul unor contracte de achiziții publice încheiate între entități din sectorul public

Aceste exceptări au fost introduse pentru a realiza un echilibru adecvat între interesul de cooperare între autorități și nevoia de concurență nedenaturată.[2]

Ele vizează contractele de achiziții publice atribuite de o autoritate contractantă, unei persoane juridice de drept privat sau public asupra căreia autoritatea contractantă exercită un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii precum și contractele care instituie sau pun în aplicare o cooperare între autoritățile contractante participante, cu scopul de a asigura prestarea serviciilor publice în vederea îndeplinirii obiectivelor comune.

3. Comunicarea electronică și utilizarea cataloagelor electronice

Toate comunicările și schimburile de informații în temeiul directivei, în special depunerea ofertelor, trebuie efectuate prin mijloace electronice de comunicare.

În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritățile contractante pot solicita ca ofertele să fie prezentate sub formă de catalog electronic sau să includă un catalog electronic. Directiva permite statelor membre ca acestea să impună obligativitatea utilizării cataloagelor electronice în legătură cu anumite tipuri de achiziții.

4. Termene mai scurte și termene stabilite de comun acord între autoritățile contractante și operatorii economici

• procedura deschisă: Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare, sau 30 de zile în cazul în care ofertele pot fi depuse prin mijloace electronice. Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție, sau în caz de urgență, termenul minim de primire a ofertelor poate fi redus la 15 zile.

• procedura restrânsă: Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. În caz de urgență, termenul minim de primire a a cererilor de participare poate fi redus la 15 zile.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare. Termenul poate fi redus cu 5 zile în cazul în care autoritatea contractantă acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice

Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție, sau în caz de urgență, termenul minim de primire a ofertelor poate fi redus la 10 zile.

Statele membre pot prevedea că, toate autoritățile contractante regionale și locale sau anumite categorii specifice ale acestora pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord între autoritatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți candidații selectați să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și depunerea ofertelor. În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puțin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare.

• procedura de negociere competitivă: Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. Termenul minim de primire a ofertelor inițiale este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația. De asemenea se aplică reducerile de termene prevăzute la procedura restrânsă și posibilitatea stabilirii de comun acord a termenelor.

• procedura de dialog competitiv : Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare.

5.Parteneriatul pentru inovare

În cazul parteneriatelor pentru inovare, autoritatea contractantă urmărește achiziționarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare pentru satisfacerea unei necesități care nu poate fi satisfăcută prin achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piață.

Parteneriatul pentru inovare are ca ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritățile contractante și participanți.

 6.Achiziții comune ocazionale

Două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun, acestea fiind responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive.

7. Achiziții care implică autorități contractante din state membre diferite

Directiva permite: mai multor autorități contractante din state membre diferite să atribuie în comun un contract de achiziție publică, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziții; efectuarea activităților de achiziție centralizate de un organism central de achiziție situat în alt stat membru decât cel al autorității contractante și; efectuarea activităților de achiziție de către o entitate înființată de mai multe autorități contractante din state membre diferite.

8. Consultări preliminare ale pieței

Înainte de a lansa o procedură de achiziție, autoritățile contractante pot desfășura consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției și pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele și cerințele lor în materie de achiziții.

9. Obligativitatea împărțirii pe loturi în cazul anumitor contracte

Statele membre pot stabili norme privind atribuirea contractelor sub formă de loturi separate în temeiul anumitor condiții care urmează să fie specificate în conformitate cu dreptul lor intern.

De asemenea, autoritățile contractante sunt obligate să indice principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face împărțirea pe loturi, motive care se includ în documentele achiziției sau în raportul individual.

10. Posibilitatea statelor membre de a prevedea excepții de la motivele de excludere obligatorii

Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie, în mod excepțional, pentru cerințe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecția mediului. Derogarea poate fi prevăzută și pentru cazul în care o excludere ar fi în mod evident disproporționată, mai ales atunci când sunt neplătite doar sume minore din impozite sau contribuții la asigurările sociale sau atunci când operatorul economic a fost informat cu privire la suma exactă datorată în urma încălcării obligațiilor sale legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale într-un moment în care nu a avut posibilitatea să ia măsuri înainte de expirarea termenului pentru solicitarea participării sau, în cazul procedurilor deschise, a termenului pentru depunerea ofertei.

11. Documentul european de achiziție unic (DEAU) și Arhiva de certificate online (e-Certis)

DEAU constă într-o declarație oficială a operatorului economic, potrivit căreia nu se aplică motivul relevant de excludere și/sau este îndeplinit criteriul de selecție relevant, și furnizează informațiile relevante solicitate de către autoritatea contractantă.

DEAU se elaborează pe baza unui formular standard stabilit de Comisie și se eliberează exclusiv în format electronic. Comisia pune la dispoziție în e-Certis toate versiunile lingvistice ale DEAU.

Autoritățile contractante recurg la e-Certis și solicită în principal acele tipuri de certificate sau forme de documente justificative care sunt cuprinse în e-Certis.

 12. Atribuirea contractului pe baza criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorității contractante este identificată pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, și poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziții publice în cauză.

Statele membre pot prevedea ca autoritățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de autorități contractante sau la anumite tipuri de contracte.

13. Posibilitatea autorității contractante de a efectua plăți directe subcontractantului

Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziții publice (contractantul principal). De asemenea, trebuie asigurate mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite.

14. Modificarea contractelor și schimbarea partenerului contractual

Noile dispoziții confirmă faptul că modificările substanțiale la un contract în cursul perioadei sale de execuție vor fi luate în considerare pentru a se stabili necesitatea atribuirii unui nou contract și demararea unui nou proces de achiziție.

De asemenea, este permisă înlocuirea contractantului căruia autoritatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, dacă aceasta este consecința:

– unei clauze sau opțiuni de revizuire fără echivoc;

– preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

-asumării de către autoritatea contractantă însăși a obligațiilor contractantului principal față de subcontractanții săi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația națională.

15. Guvernanță

Directiva impune statele membre să stabilească norme pentru a preveni, identifica și remedia conflictele de interese apărute în desfășurarea procedurilor de achiziție, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenței și să se asigure un tratament egal pentru toți operatorii economici.

Statele membre trebuie să se asigure că:

– sunt disponibile gratuit informații și orientări privind interpretarea și aplicarea legislației Uniunii privind achizițiile publice, pentru a ajuta autoritățile contractante și operatorii economici, în special IMM-urile, să aplice în mod corect normele Uniunii privind achizițiile publice; și

– sprijinul este disponibil autorităților contractante în vederea planificării și desfășurării procedurilor de achiziții publice.

– autoritățile contractante acordă acces la contractele încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

a. 1.000.000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii;

b. 10.000.000 EUR în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări.

…///…

[1]Cauza C- 107/98 ,,Teckal”, Cauza C- 480/06 ,,Hamburg”, Cauza C-454/06 ,,Pressetext”

[2]http://www.legal500.com/assets/images/stories/firmdevs/pedersen.olsson-in-house-pro-pplr20120201020kp.pdf

]]>

Conferința Anuală de Achiziții Publice va avea loc în perioada 20-21 mai – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice

Conferința Anuală de Achiziții Publice va avea loc în perioada 20-21 mai – Revista de Achizitii Publice – Revista de Achizitii Publice.]]>