Category: Articole

Articole scrise de experti in achizitii publice.

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea condiţiilor contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a publicat în consultare publică proiectul de act normativ – Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea condiţiilor contractuale generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie publică aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Fidelă misiunii sale de îmbunătățire a cadrului legislațiv în domeniul achizițiilo publice, Asociația Experților în Achiziții AEXA va transmite propuneri de modificare a modelelor de contracte de lucrări și proiectare supuse consultării.

În acest sens, solicităm membrilor AEXA și tuturor persoanelor interesate să ne comunice (cel mai tarziu până pe data de 7 iunie) pe adresa de email : office@ceparu-irimia.ro eventuale sugestii privind clauzele contractuale care fac obiectul dezbaterii.

Informații suplimentare privind actul normativ propus sunt disponibile la adresa: http://www.mdrap.gov.ro/proiect-de-hg-pentru-aprobarea-conditiilor-contractuale-generale-si-specifice-pentru-anumite-categorii-de-contracte-de-achizitie-publica-aferente-obiectivelor-de-investitii-finantate-din-fonduri-publice

]]>

ACHIZIȚIILE DIRECTE – Noutăți aduse prin Legea 98/2016 privind achizițiile publice

Elena-Maria FLOREA – Membru AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

Achizițiile directe au fost reglementate anterior prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prin art. 19. Însă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 referitoare la achizițiile publice, Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 a fost abrogată prin art. 238 din actuala lege, fapt ce a condus la modificări și în privința achizițiilor directe.

În funcție de valoarea estimată a contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă va putea aplica fie procedurile tipice de atribuire, precum licitația deschisă, licitația restrânsă etc., fie achizițiile directe.

Conform art. 7, alin. (5) din Legea nr. 98/2016 autoritatea contractantă  are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, dacă valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 132.519 lei pentru produse și servicii și mai mica de 441.730 lei pentru lucrări.[1] În reglementarea anterioară, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, autoritatea contractantă avea dreptul să achiziționeze direct produse, servicii sau lucrări, însă valoareă estimativă să nu depășească echivalentul în lei a 30.000 euro, fără TVA pentru fiecare achiziție de produse sau servicii, iar pentru fiecare achiziție de lucrări valoarea estimativă să nu depășească echivalentul în lei a 100.000 euro.[2]

În ipoteza în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice mai sus enunțate (art. 7 alin. (5) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice), achizițiile directe de produse, servicii sau lucrări se realizează pe baza întocmirii unui document justificativ.[3]

Potrivit Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, există două proceduri prin care se pot realiza achizițiile directe, respectiv procedura prin intermediul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) și procedura directă de la un operator economic.

Procedura cel mai des utilizată privind realizarea de achiziții directe este  cea prin intermediul SEAP, care îi oferă autorității contractante posibilitatea să achiziționeze direct produse, servicii sau lucrari. Achiziționarea acestora din urmă intră sub incidența prevederilor art. 43, alin. (1) din Normele Metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.[4] Aceste achiziții se efectuează prin intermediul catalogolui electronic publicat în SEAP.

Operatorii economici care sunt înregistrați în SEAP pot publica un catalog electronic care să cuprindă produsele, serviciile sau lucrările pe care aceștia le oferă, având rolul unui instrument de lucru opțional în ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1).[5]

Dacă operatorii economici înregistrați în SEAP aleg să publice un astfel de catalog electronic, aceștia sunt obligați să specifice detaliile referitoare la produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă (incluzând și prețul). Astfel, autoritatea contractantă va dispune de informații suficiente care o vor ajuta să aleagă într-o manieră justă și obiectivă.

Autoritatea contractantă are dreptul de a alege dintre serviciile, produsele sau lucrările oferite de către operatorii economici în cataloagele electronice publicate în SEAP. În acest sens, autoritatea contractantă transmite notificări operatorilor economici prin intermediul SEAP. În aceste notificări, autoritatea contractantă este obligată să precizeze următoarele informații:

  • datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;

  • cerințele privind livrarea, prestarea sau executarea;

  • condițiile în care urmează să se efectueze plata.[6]

Operatorul economic este obligat să transmită autorității contractante un răspuns cu privire la acceptarea sau neacceptarea condițiilor impuse de aceasta, în termen de două zile de la primirii notificării din partea acesteia, prin intermediul SEAP.

În situația în care operatorul economic este de acord cu condițiile impuse de către autoritatea contractantă, îi va transmite acesteia oferta sa privind furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, prin intermediul SEAP.

Autoritatea contractantă îi va transmite operatorului economic, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta acestuia în termen de cinci zile de la data transmiterii ofertei de către acesta.

În cazul în care operatorul economic nu îi transmite autorității contractante un răspuns în termenul legal prevăzut de lege, se vor considera neacceptate condițiile impuse de aceasta.

O procedură mai puțin întâlnită privind achizițiile directe o reprezintă procedura directă de la un operator economic. Această procedură apare poate avea loc în următoarele situații:

  • autoritatea contractantă nu identifică în catalogul electronic produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea;

  • autoritatea contractantă constată că prețul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței;

  • din motive tehnice imputabile SEAP nu este posibil accesul la catalogul electronic.[7]

Prin urmare, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa produsul, serviciul sau lucrarea de la orice operator economic. In acest sens, autoritatea contractantă are obligația de a elabora o notă justificativă[8] și de a trasmite în SEAP o notificare referitoare la achiziția directă a cărei valoare depășește 13.000 lei, fără TVA, în maxim 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziției realizate.[9] Notificarea transmisă de către autoritatea contractantă se efectuează în format electronic, utilizând aplicația disponibilă pe www.e-licitatie.ro. Această notificare trebuie să conțină următoarele informații:

  • denumirea și datele de identificare ale operatorului economic;

  • obiectul achiziției;

  • codul CPV;

  • valoarea achiziției;

  • cantitatea achiziționata;

  • data realizării achiziției.[10]

În concluzie, modificările aduse achizițiilor directe prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice s-au produs mai ales la nivelul pragurilor valorice. Astfel, acestea nu mai sunt exprimate în euro precum în reglementarea anterioară, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 34/2006, ci în lei. Prin urmare, pragurile valorice nu mai sunt supuse fluctuațiilor de curs euro-leu precum în legislația abrogată, nemaiputând exista astfel, diferențe în funcție de cursul euro-leu.

[1] Art. 7, alin. (5) Legea 98/2016

[2] Art. 19 OUG 34/2006

[3] Art. 43, alin. (4) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[4] Art. 43, alin. (1) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[5] Idem. 5

[6] Art. 45, alin. (1), (2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[7] Art. 43, alin. (3) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[8] Idem. 8

[9] Art. 46, alin. (5) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

[10] Art. 43, alin. (6) Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

 ]]>

Solicitări de clarificări privind documentația de atribuire. Termen de răspuns. Caracterul orientativ al termenului de 3 zile prevăzut de lege. Prelungirea perioadei de elaborare a ofertelor

Decizie CNSC selectată de Florin IRIMIA – Președinte executiv AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

 Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: S.C. … S.R.L. critică lipsa de răspunsuri din partea autorității contractante, la adresele de clarificări din 02.02.2017, 06.02.2017, 09.02.2017 și 22.02.2017, solicitând obligarea acesteia la „furnizarea răspunsurilor”.

Deși în finalul contestației se indică, pe lângă adresele arătate, și adresa de clarificări din 21.02.2017, față de împrejurarea că în conținutul contestației și în completarea la contestație nu se face referire și la aceasta, se reține că indicarea ei reprezintă o eroare materială, motiv pentru care nu se vor face verificări și în privința acesteia.

Solicitările de clarificări față de care se formulează critici, observă Consiliul că se referă la: – documentația de atribuire și/sau răspunsuri anterior formulate, respectiv cele două solicitări din 02.02.2017 (având un conținut identic), cea din 06.02.2017 și cea de a doua dintre solicitările din 22.02.2017; – prelungirea termenului de depunere a ofertelor, respectiv solicitarea din 09.02.2017; – documentația de atribuire și prelungirea termenului de depunere a ofertelor, respectiv prima solicitare din 22.02.2017.

După cum rezultă din punctul de vedere transmis la dosar, autoritatea contractantă nu tăgăduiește faptul primirii solicitărilor susenunțate și, totodată, recunoaște că nu a răspuns integral acestora, afirmând că se află în curs de elaborare a răspunsurilor.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și consultarea fișierelor electronice atașate anunțului de participare nr.171706/24.11.2016, se constată că autoritatea contractantă a formulat răspuns:  – cu privire la solicitarea de clarificări din 06.02.2017, prin Clarificarea nr.11, postată în SEAP la data de 23.03.2017, respectiv Răspunsul nr.19; – cu privire la solicitarea de clarificări din 09.02.2017, termenul de primire a ofertelor fiind decalat cu 2 săptămâni, din 16.02.2017 în 02.03.2017, prin publicarea Anunțului de tip Erată nr.100534/11.02.2017; – cu privire la cea de a doua solicitare de clarificări din 22.02.2017, parțial, termenul de primire a ofertelor fiind decalat cu încă 2 săptămâni, din 02.03.2017 în 16.03.2017, prin publicarea Anunțului de tip Erată nr.101100/23.02.2017.

De asemenea, se constată că, prin Anunțul de tip Erată nr.102685/25.03.2017, termenul de depunere a ofertelor a fost decalat din 16.03.2017 în 12.04.2017. Astfel fiind, criticile contestatorului legate de solicitările de clarificări de mai sus vor fi respinse, ca rămase fără obiect în cazul solicitării de clarificări din 06.02.2017, întrucât răspunsul a fost postat în SEAP ulterior depunerii contestației, și nefondate în cazul celorlalte solicitări de clarificări.

Ca rămasă fără obiect va fi respinsă și solicitarea contestatorului din cadrul completării la contestație, referitoare la aplicarea art.153 din Legea nr.98/2016, față de împrejurarea că termenul de depunere a ofertelor a fost decalat deja.

Cu privire la solicitările de clarificări la care nu a fost formulat răspuns, relevante sunt următoarele dispoziții legale:

 – art.160 alin.2 și 3 din Legea nr.98/2016, potrivit cu care: „(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde în mod clar și complet, cât mai repede posibil, la orice solicitare de clarificări sau informații suplimentare, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea unui operator economic. (3) Autoritatea contractantă are obligația de a publica răspunsurile însoțite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției, indicată potrivit dispozițiilor art.150 alin.2, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informațiile suplimentare respective.”

– art.161 din același act normativ, potrivit cu care: „În măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare au fost adresate în timp util, ținând seama de termenul de răspuns al autorității contractante prevăzut la art.160 alin.2, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puțin 6 zile, respectiv 4 zile în situațiile de urgență demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art.74 alin.3 și art.79 alin.5, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.”

 Așadar, autoritatea contractantă are obligația de a răspunde tuturor solicitărilor de clarificări, dar și de a transmite răspunsurile astfel încât să asigure respectarea termenelor prevăzute de art.161 din Legea nr.98/2016, respectiv cu cel puțin 6 zile sau 4 zile în situații de urgență demonstrate în condițiile legal stabilite, înainte de data precizată pentru depunerea ofertelor.

În ceea ce privește termenul de răspuns, Consiliul constată că, așa cum este stipulat la art.160 alin.2 din Legea nr.101/2016, acesta este „de regulă, de 3 zile lucrătoare” de la primirea unei solicitări de clarificări. Deci nu este vorba despre un termen fix de răspuns, ci despre unul de recomandare, așa cum susține autoritatea contractantă, ceea ce nu se poate spune, însă în cazul termenelor de la art.161 din același act normativ.

Complexitatea procedurii de atribuire și numărul semnificativ de solicitări de clarificări înaintate autorității contractante, răspunsurile implicând o permanentă corelare cu ansamblul documentației de atribuire și răspunsurile la clarificări deja publicate, apreciază Consiliul că reprezintă justificări pertinente ale unui interval de timp mai lung pentru formularea de răspunsuri la clarificări.

În condițiile în care autoritatea contractantă a demonstrat, prin punctul de vedere, că are cunoștință despre obligația legală care îi revine în cazul solicitărilor de clarificări și și-a asumat această obligație, în temeiul art.26 alin.2 din Legea nr.101/2016, Consiliul va admite contestația, în parte, și va obliga autoritatea contractantă să răspundă solicitării de clarificări din 02.02.2017, parțial primei solicitări de clarificări din 22.02.2017 (referitor la întrebarea adresată), dar și celei de a doua solicitări, cu asigurarea respectării art.161 din Legea nr.98/2016. În temeiul art.26nalin.6 din același act normativ, vor fi respinse, ca rămase fără obiect, solicitările contestatorului în ceea ce privește adresa de clarificări din 06.02.2017 și cererea de a se face aplicarea art.153 din Legea nr.98/2016, respectiv, ca nefondate, solicitările legate de adresa de clarificări din 09.02.2017 și parte din prima solicitare de clarificări din 22.02.2017 (referitor la cererea de decalare a date de depunere a ofertelor). Decizia este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art.28 alin.1 din lege.

]]>

Nerespectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice – aspecte din practica instanțelor de judecată

Petre TĂNASE – Expert achiziții publice AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

 Odată cu adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achizițiilor publice, în ceea ce privește scopul unei astfel de reglementări, legiuitorul a înțeles să mențină vechea reglementare, statuând la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice că, scopul legii îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială.

 Cu toate acestea, dacă vechea reglementare era guvernată de principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, un astfel de principiu nu a mai fost prevăzut în actuala legislație a achizițiilor publice, aspect care a permis, din păcate, o atitudine din partea unora dintre autoritățile contractante contrară scopului urmărit de legiuitor.

 Ne-am propus în prezentul articol să abordăm o situație care, din punctul nostru de vedere, scoate cel mai bine în evidență intenția clară a unei autorități contractante de a atribui contractul unui anumit operator economic, în condițiile în care acesta a prezentat o ofertă financiară mai mare cu aproximativ 1.000.000 de lei față de cea a unui alt operator economic a cărei ofertă a fost respinsă de nu mai puțin de 3 ori de către comisia de evaluare, de fiecare dată decizia autorității fiind desființată de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

Astfel, în cadrul procedurii de atribuire a unui contract având ca obiect execuția de lucrări, ulterior etapei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă comunică unuia dintre ofertați că oferta acestuia a fost respinsă ca inacceptabilă, motivat de faptul că, pentru a face dovada îndeplinirii cerinței minime de calificare privind experiența similară, a prezentat un contract nefinalizat, pentru care nu a fost transmis un proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar prin documentele prezentate nu a demonstrat funcționalitatea investiției și nici finalizarea acesteia.

Împotriva deciziei autorității contractante ofertantul X a formulat contestație, cale administrativ-jurisdicțională soluționată de CNSC după cum urmează:

 „Admite contestațiile formulate de ofertanții Y, X, (…), in contradictoriu cu autoritatea contractanta Z.

Anulează raportul procedurii nr. (…) și actele subsecvente acestuia și obligă autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, la reevaluarea ofertelor Y, Asocierii X și la stabilirea noului rezultat al procedurii, cu luarea în considerare a celor consemnate în motivare. (…).

Dispune continuarea procedurii de achiziție publică.

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. (…).”

 Cu toate acestea, fără a ține cont de caracterul obligatoriu al deciziilor Consiliului, precum și fără a se respecta considerentele din motivarea Deciziei CNSC, autoritatea contractantă a decis respingerea ofertantului X pe motiv că a prezentat o ofertă neconformă, întrucât răspunsul la solicitarea de justificare a prețului aparent neobișnuit de scăzut a fost considerat neconcludent.

Și împotriva celui de-al doilea rezultat al procedurii ofertantul X a formulat contestație, demers soluționat prin Decizia CNSC nr. 2 prin care au fost dispuse următoarele:

„Admite contestațiile formulate de X, in calitate de lider al asocierii (…) și (…) în contradictoriu cu Z și anulează Raportul procedurii nr. (…), în partea ce privește asocierea X și (…).

Obligă autoritatea contractantă, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, la reevaluarea ofertelor X și (…) și la stabilirea noului rezultat al procedurii, cu luarea în considerare a celor consemnate în considerentele prezentei decizii.”

Pentru a decide în acest sens, Consiliul a reținut că ofertantul X a justificat modalitatea concretă în care va gestiona resursele proprii, prin faptul că diferențele apărute pe parcurs vor fi suportate din cheltuielile indirecte și profit, sens în care a considerat criticile ofertantului ca fiind fondate. În același sens, Consiliul a reținut că prin atitudinea sa, autoritatea contractantă a încălcat și principiul proporționalității și al eficientei utilizării fondurilor publice, în condițiile în care, din punct de vedere valoric, diferențele cumulate între salariul ofertat și salariul minim brut pe țară garantat în plată, reprezintă o sumă nesemnificativă prin raportare la valoarea totală a ofertei, inferioară cu mult diferenței dintre oferta declarată câștigătoare și cea a ofertantului X.

Cu toate că, în executarea deciziei Consiliului, autoritatea contractanta avea obligația de a relua procedura de atribuire și de a stabili noul rezultat, cu luarea în considerare a celor consemnate în considerentele acesteia cu privire la prețul inclus în propunerea financiare, comisia de evaluare solicită ofertantului X o serie de clarificări cu privire la întreaga ofertă, ca și cum până la acel moment oferta acestuia nu fusese evaluată.

O astfel de atitudine pune sub semnul întrebării independența, profesionalismul și interesul autorității contractante, cu atât mai mult cu cât, raportat la scopul legislației achizițiilor publice, precum și la prețul cel mai mic propus de ofertantul X, autoritatea contractantă avea posibilitatea să atribuie contractul unui ofertant care îndeplinea în totalitate cerințele minime din documentația de atribuire care a propus și cel mai mic preț.

Cum era de așteptat, comisia de evaluare a considerat neconcludente răspunsurile ofertantului X la solicitările de clarificări, motiv pentru care, pentru a treia oară, a decis respingerea ofertei acestuia ca neconformă.

Împotriva rezultatului procedurii ofertantul X a formulat o nouă contestație, cale administrativ-jurisdicțională soluționată prin decizia CNSC nr. 3, prin care organul de soluționare a dispus următoarele:

„Admite contestația formulată de X în calitate de lider al asocierii (…) în contradictoriu cu Z.

Anulează raportul procedurii de achiziție publică, în partea dedicata evaluării ofertei asocierii X și actele subsecvente acestuia.

Obligă autoritatea contractantă că, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, să reevalueze oferta asocierii X cu luarea în considerare a răspunsurilor din adresa nr. (…) ca fiind concludente, cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente.”

 Pentru a decide în acest sens, Consiliul a reținut, printre altele că, „în condițiile în care autoritatea contractantă a evaluat oferta X de 3 ori, avea obligația de a verifica de fiecare dată întreaga ofertă și nu doar până la primul motiv de respingere, sens în care respingerea ofertei ca neconformă reprezintă o dovadă de formalism excesiv al comisiei de evaluare care a condus și la încălcarea principiului transparenței și al proporționalității, principii care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică”.

Fiind nemulțumită de decizia CNSC, autoritatea contractantă a formulat plângere, cu toate că, din punctul nostru de vedere, în condițiile în care anterior, prin trei decizii consecutive ale Consiliului, s-a reținut că oferta X a fost respinsă nelegal, aceasta nu mai putea justifica un interes legitim, cu atât mai mult cu cât avea posibilitatea să atribuie contractul ofertantului cu prețul cel mai mic.

S-a dovedit încă o dată că decizia autorității nu a fost adoptată în scopul legislației în domeniul achizițiilor publice, întrucât plângerea formulată de aceasta a fost respinsă ca nefondată.

Încheim prin a preciza că, chiar dacă actuala legislație în domeniu nu mai conține dispoziții exprese cu privire la obligația autorităților publice de a utiliza eficient fondurile publice, avem speranța că, sub acoperirea principiului asumării răspunderii, acestea nu vor atribui contractul în mod abuziv, ci vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o evaluare corectă a ofertelor.

 

]]>

Seminar achizitii publice – aspecte practice ale legislatiei achizitiilor publice – 10 aprilie 2017

Subiecte dezbătute din perspectiva practică:

1. Elaborarea strategiei de contractare

2. Intocmirea și evaluarea Documentului Unic de Achiziție European (DUAE)

3. Realizarea achizițiilor directe

4. Estimarea valorii achizițiilor publice

Lectori:

– Gheorghe CAZAN – Expert Asociația Experților în Achiziții (AEXA), Director General Ceparu & Irimia Consulting

– Florin IRIMIA – Președinte executiv Asociația Experților în Achiziții (AEXA), Avocat asociat Societatea de Avocaţi „Ceparu şi Irimia”

Program seminar: 14.00 – 16.30.

Se eliberează diplomă certificată Asociația experților în achiziții, după parcurgerea testului de verificare competențe care va fi programat la o data ulterioară.

Taxe participare:

Membri cu drepturi depline (MDD AEXA): 100 lei.

Membri simpli (MS AEXA): 125 lei.

Alți participanți: 150 lei.

Plata se va face în contul Asociației Experților în Achiziții:  RO78BRDE410SV26871134100

Primele 5 persoane MDD AEXA care se vor înscrie vor avea acces la curs la sediul AEXA.

Primele 5 persoane MS AEXA care se vor înscrie vor primi reducerea aferentă MDD. 

Pentru înscrieri face click aici (…)

]]>

Semnal de alarmă în domeniul achizițiilor publice

Florin IRIMIA – Președinte executiv AEXA

Revista AEXA – ianuarie – martie 2017

În calitate de reprezentanți ai Asociației Experților în Achiziții AEXA, ne considerăm datori să expunem situația reală cu care se confruntă membrii asociației dar și alți reprezentanți ai autorităților/entităților contractante care sunt implicați în mod direct în atribuirea contractelor de achiziție publică.

Am sesizat deja în revistele anterioare o parte din dificultățile acute întâmpinate și, prin propunerile de modificare a Legii nr. 98/2016 și a normelor de aplicare a acesteia (propuneri publicate în paginile acestui număr al revistei), în parteneriat cu Asociația Orașelor din România, AEXA  încearcă să determine factorii decizionali să rezolve, cel puțin parțial, aceste dificultăți.

Dintre aceste propuneri, cele mai importante vizează simplificarea achizițiilor directe, flexibilizarea procedurii simplificate, preluarea pragului valoric prevăzut de directiva 2014/24/UE pentru contractele de achiziții publice atribuite de autoritățile contractante regionale și locale, clarificarea modalității de estimare a valorii contractelor și de planificare a achizițiilor, individualizarea responsabilității membrilor comisiei de evaluare, definirea mai precisă a unor noțiuni precum terțul susținător, subcontractarea, organismele de drept public. Astfel, se tinde la eliminarea deficiențelor de transpunere incorectă/inexactă/incompletă a directivei, necorelare între dispozițiile legii și cele ale normelor de aplicare (care contrazic legea/adaugă la lege), prevederi interpretabile/ inaplicabile/dificil de aplicat în practică.

În perioada următoare, AEXA își propune să transmită și propuneri de îmbunătățire a dispozițiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac și, în funcție de eventualele reacții ale membrilor/oricăror persoane interesate, să completeze/revizuiască propunerile care vizează Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016. Din informațiile comunicate oficial de reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), există o intenție reală de îmbunătățire a legislației achizițiilor publice în următoarele luni, astfel că reiterăm invitația către toți practicienii de comunicare către AEXA sau direct către ANAP a oricăror deficiențe legislative sesizate.

În speranța că ANAP, Guvernul și Parlamentul României cărora ne-am adresat vor înțelege necesitatea adaptării urgente a legislației la practică, până atunci vă invităm la inițierea și derularea procedurilor de atribuire cu prudență sporită astfel încât să evitați/diminuați eventualele riscuri de interpretare a unor dispoziții legislative.

Cu titlu de exemplu, arătăm că există în rândul achizitorilor serioase incertitudini cu privire la modalitatea corectă de estimare a valorii achizițiilor, valoare care determină corecta alegere a procedurilor de atribuire. Aceste incertitudini sunt generate în primul rând de modalitatea deficitară în care au fost redactate și corelate textele relevante din Legea nr. 98/2016 și cele din normele de aplicare. Pentru edificare, este suficient să se compare dispozițiile art. 18 alin. (3) din lege cu cele ale art. 17 alin. (1) lit. a) din norme referitoare la definiția produselor similare preluată corect de lege din Directiva 2014/24/UE și trunchiat în HG nr. 395/2016.

Mai gravă decât această necorelare care poate fi rezolvată prin aplicarea principiului priorității legii față de normele de aplicare, este problema generată de dispozițiile alin. (4) ale art. 17 din norme. Din interpretarea per a contrario a acestor dispoziții rezultă că valoarea lucrărilor aferente unor investiții noi sau existente încadrate într-o strategie de dezvoltare integrată ar trebui să se cumuleze. O astfel de interpretare, confirmată prin puncte de vedere oficiale emise de ANAP conduce în practică la rezultate care, suntem convinși, nu au fost estimate de legiuitor. Să presupunem astfel că un oraș a menționat în strategia de dezvoltare locală 2016-2020 un număr de 3 lucrări noi (construcția unei școli, a unui spital și a unui drum) și 3 lucrări de reabilitare ale unor diverse construcții existente. Aplicând textul de lege anterior menționat astfel cum acesta este interpretat în mod oficial de instituția de reglementare, rezultă că, pentru alegerea procedurilor de atribuire, valoarea celor 6 lucrări anterior exemplificate ar trebui cumulată și că, indiferent de momentul atribuirii unui contract de lucrări, se va aplica tipul de procedură determinat de cumulul valorilor estimate și pentru celelalte lucrări incluse în strategie. De asemenea, conform textului de lege respectiv astfel cum este interpretat de ANAP, cumulul valorilor estimate ar trebui extins și asupra tuturor serviciilor asociate lucrărilor respective: elaborare studii de fezabilitate, proiectare, asistență tehnică, dirigenție de șantier. Se consideră astfel, spre exemplu, că serviciile de dirigenție de șantier aferente lucrărilor de construcție de drum ar trebui cumulate cu cele aferente lucrărilor de construcție spital pentru faptul că investițiile respective sunt incluse în aceeași strategie de dezvoltare. Această abordare este cel puțin ilogică și, de cele mai multe ori imposibil de aplicat în condițiile în care nu întotdeauna este cunoscută valoarea estimată pentru toate potențialele investiții cuprinse într-o strategie de dezvoltare. Mai mult, o astfel de intenție de reglementare nu a existat niciodată la nivel național și nici nu a fost impusă de directivele europene în materie de achiziții publice.

Din contră, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia pronunțată în Cauza C-16/98, paragrafele 64, 69, 70) face trimitere la conceptul de unitate tehnico-economică care, în nici un caz, nu poate fi întâlnită în cazul unei construcții de drum și a unei construcții de spital, investiții care sunt distincte din punct de vedere funcțional.

Dificultăți de interpretare sunt sesizate și cu privire la estimarea valorii achizițiilor aferente implementării proiectelor cu finanțate din fonduri nerambursabile. Este de reținut că, deși art. 17 alin. (2) din HG nr. 395/2016 permite ca estimarea să se realizeze la nivel de proiect, ANAP divizează în mod artificial proiectul în etapa anterioară semnării contractului de finanțare și cea ulterioară acestui moment. Astfel, pentru activitățile anterioare accesării efective a finanțării nerambursabile, ANAP impune ca acestea să fie estimate prin cumul cu alte activități similare aferente altor proiecte, cum ar fi serviciile de elaborare a cererilor de finanțare. O astfel de interpretare denotă lipsa de corelare și de înțelegere unitară de către instituții implicate în absorbția de fonduri nerambursabile (în special europene) a noțiunii de implementare a unui proiect care, în mod normal, include toate activitățile aferente respectivului proiect, începând cu identificarea necesității, întocmirea studiului de fezabilitate, elaborarea cererii de finanțare, etc.

În acest context de reglementare și interpretare deficitară, pentru a nu fi expuse autoritățile contractante riscului de atragere a răspunderii în situația în care, de bună credință, ar acționa diferit față de abordarea anterior descrisă, se impune de urgență clarificarea modalității de estimare a valorii achizițiilor publice prin modificări legislative/emiterea de instrucțiuni/ordine interpretative.

Astfel cum am sesizat deja, implementarea măsurilor utile stabilite prin Strategia națională în domeniul achizițiilor publice este mult întârziată, nefiind încă asigurate instrumente eficiente pentru asigurarea unui cadru instituțional eficient. Din contră, sesizăm că instituțiile publice cu rol de control ex post în domeniul achizițiilor publice acționează necorelat în condițiile în care ANAP și Curtea de conturi implementează fiecare propriul ghid privind achizițiile publice cu conținut diferit[1], fapt care creează premisele unei abordări neunitare și în interpretarea legii cu prilejul controlului.

Nici pentru obiectivul constând în întărirea capacității administrative a autorităților contractante nu au fost încă adoptate măsuri eficiente de formare și profesionalizare a achizitorilor.

În aceste condiții, existe riscuri considerabile ca legalitatea și eficiența activității de atribuire a contractelor de achiziții publice/achiziții sectoriale să fie afectate. Ne manifestăm totuși speranța că, la presiunea celor implicați efectiv în această activitate, instituțiile cu rol de reglementare vor acționa rapid în vederea deblocării dificultăților sesizate în mod repetat de Asociația Experților în Achiziții AEXA. Un prim pas în acest sens îl reprezintă demararea proiectului finanțat din fonduri europene Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice.

[1] http://achizitiipublice.gov.ro/home; http://www.curteadeconturi.ro/Regulamente/Ghid_control_achizitii_publice.pdf

 ]]>

PROPUNERI DE MODIFICARE/COMPLETARE A LEGII NR. 98/2016 PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ȘI A HG NR. 395/2016 FORMULATE DE ASOCIAȚIA EXPERȚILOR ÎN ACHIZIȚII (AEXA)

(click aici pentru descarcare document in format pdf)]]>

Videoconferinta nationala Asociatia Expertilor in Achizitii – AEXA

Asociatia Expertilor in Achizitii – AEXA va invita sa participati la videoconferinta nationala din data de 09.02.2017, ora 17:30.

Teme principale:

– Ultimele noutati din domeniul achizitiilor publice si concesiuni;

– Intrebari si raspunsuri privind testele sustinute in cadrul Asociatiei AEXA in anul 2016;

– Masuri organizatorice si adunarea generala a Asociatiei AEXA.

Toti participantii inscrisi la eveniment vor primi in ziua conferintei un link de acces si o parola. Este recomandat sa accesati platforma cu cel putin 30 de minute inainte de inceperea evenimentului. Pentru o buna vizionare trebuie sa utilizati dispozitive care functioneaza cu software Win, Mac sau Linux. Dispozitivele mobile nu pot accesa conferinta. Inscrierea este libera, toti participantii vor primi ultimul numar al Revistei AEXA – noiembrie-decembrie 2016. Pentru inscriere faceti click aici (…)
]]>

Departament de management juridic contracte de achiziție publică

Societatea civilă de avocați Ceparu și Irimia anunță inființarea unui Departament de management juridic contracte de achiziție publică care prestează servicii juridice specializate de consultanță, asistență și reprezentare juridică în legătură cu încheierea, derularea și încetarea contractelor de achiziție publică, în special a contractelor de lucrări de infrastructură.

Managementul contractelor de lucrări, inclusiv al acelor contracte bazate pe Condițiile de Contract FIDIC necesită, pentru o bună implementare a proiectului, asistență juridică din partea unei echipe specializate care să cunoască și să înțeleagă contractul și cerințele sale specifice, proiectul și particularitățile sale și care să lucreze îndeaproape cu Clientul și experții acestuia pe aspecte tehnice inerente contractelor de lucrări.

Echipa Ceparu și Irimia oferă servicii juridice care acoperă întreaga perioadă de derulare a contractului, începând cu faza pre-contractuală, continuând cu faza derulării contractului și implementării proiectului, până la etapa recepției lucrărilor și garanției acestora pentru vicii. Serviciile noastre includ de asemenea și asistență și reprezentarea Clientului în soluționarea disputelor în cadrul procedurilor administrative, a procedurilor specifice de adjudecare, în cadrul arbitrajului comercial sau în fața instanțelor statale.

Serviciile juridice prestate în etapa pre-contractuală a negocierilor sau a derulării procedurilor de achiziție publică:

  • Redactarea contractului/de propuneri de modificare a contractului propus având în vedere particularitățile proiectului, potențialele riscuri și puncte slabe astfel încât acesta să răspundă cerințelor și intereselor clientului;

  • Asistență juridică în cazul în care contractul este atribuit în cadrul unei proceduri de achiziție publică, de la suport în redactarea ofertei pentru ca aceasta să răspundă cerințelor din documentația de atribuire, obținerea de clarificări la documentația de atribuire, contestarea documentației / rezultatului procedurii în cazul respingerii ofertei/anulării procedurii și parcurgerea procedurii de contestare reglementată de legislația achizițiilor publice;

  • Asistența juridică în timpul negocierilor contractului de lucrări;

Serviciile juridice prestate în etapa contractuală a derulării contractului, a recepției și a perioadei de garanție:

Asistență juridică acordată clientului în relația cu Beneficiarul, Inginerul (în cazul contractelor FIDIC), subcontractorii, furnizorii și celelalte entități implicate în derularea Contractului;

  • Sesizarea aspectelor sensibile ale contractului, analizarea modului în care beneficiarul și/sau Inginerul își îndeplinesc obligațiile contractuale, a impactului asupra implementării contractului, a soluțiilor și măsurilor ce pot fi adoptate de client pentru a gestiona cît mai eficient orice problemă contractuală;

  • Redactare de opinii, puncte de vedere, notificări, etc. privind situațiile ce pot apărea pe durata implementării contractului cu repsectarea prevederilor contractuale și legale;

  • Redactarea, modificarea, completarea și negocierea contractelor de sub-antrepriză, de furnizare, de servicii, de asistență tehnică, etc. pe care clientul intenționează să le încheie;

  • Participarea în ședințele de proiect pentru o înțelegere cât mai corectă a problemelor de ordin tehnic ce apar pe durata implementării și asistență juridică aferentă chestiunilor discutate în cadrul acestor ședințe;

  • Asistență tehnică acordată în cadrul întâlnirilor pentru soluționarea amiabilă a disputelor ce pot apărea pe parcursul implementării contractului;

  • Asistență și consultanță în procesul de recepție a lucrărlor urmând atât procedura legală cât și procedura contractuală specifică contractelor FIDIC;

  • Asistență și consultanță juridică în perioada de garanție/de notificare a disputelor în gestionarea tuturor chestiunilor de ordin tehnic și juridic ce pot apărea.

Serviciile juridice prestate în etapa soluționării revendicărilor (conform contractelor FIDIC) și a disputelor:

  • Analizarea evenimentului care a generat revendicarea, a motivelor revendicării, a punctelor tari și a punctelor slabe, verificarea respectării procedurii revendicării conform condițiilor de contract FIDIC și identificarea argumentelor de ordin legal care să acopere o situație de nerespectare a procedurii; identificarea riscurilor și a scenariilor posibile și pregătirea unor răspunsuri și argumente care să le susțină;

  • Redactarea revendicării în coroborare cu documentele contractuale, prevederile legale, aspectele de ordin tehnic;

  • Colaborarea cu experți în diverse domenii tehnice pentru redactarea unor argumente într-o formă limpede și concisă;

  • Asistență în etapa numirii adjudecătorilor și a încheierii contractului cu aceștia;

  • Reprezentare în fața comisiei de adjudecare a disputelor, redactarea de răspunsuri la solicitările adjudecătorilor și față de susținerile părții adverse;

  • În cazul respingerii pretențiilor clientului, respectarea pocedurilor contractuale FIDIC și demararea procedurilor judecătorești sau arbitrale după cum este cazul.

Serviciile de consultanță, asistență și reprezentare juridică anterior menționate sunt prestate de o echipă de avocați cu experiență specifică relevantă în domeniul atribuirii și derulării contractelor de achiziție publică, inclusiv în gestionarea litigiilor aferente acestora atât pe cale judiciară cât și prin arbitraj.

 

]]>