Reguli aplicabile criteriilor de calificare şi selecţie

În vederea atribuirii unui contract, autoritatea contractantă are dreptul să aplice numai criteriile de calificare şi selecţie referitoare la motivele de excludere a candidatului/ofertantului și capacitatea acestuia . Criteriile trebuie să se regăsească la nivelul fişei de date, precum şi la nivelul anunţului/invitaţiei de participare . Includerea lor în orice alt document constituie o încălcare a principiului transparenţei, consacrat de art. 2 alin. (2) lit.d) din Legea nr. 98/2016, fiind considerate clauze nescrise.
Din păcate, după aproximativ 4 ani de la aplicarea acestei reguli (de clauză nescrisă), încă se produc greşeli de întocmire a documentaţiei de atribuire, respectiv menţionarea şi detalierea cerinţelor de calificare doar în caietul de sarcini. O asemenea conduită conduce inevitabil, în etapa de analiză a ofertelor, la eliminarea din competiţie a operatorilor care nu răspund cerinţelor de calificare din caietul de sarcini.

Probleme în gestionarea DUAE

Documentul unic de achiziţie european – DUAE (sau DEAU, astfel cum este numit în Regulamentul UE 2016/7 ) a intrat efectiv în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție pe la jumătatea lunii iunie 2016, după ce utilizatorii au înțeles, cel puțin parțial, rolul și modalitatea de completare.

Pentru o înțelegere a utilizării DUAE-ului, ANAP a venit în sprijinul participanților la procedura de atribuire și a publicat, în acest sens, un Ghid cu reguli și pași de urmat pentru completare.
Iar la 01 septembrie 2016, aceeași instituție a publicat o formă editabilă a formularului standard DUAE și “Notificarea privind utilizarea DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale”. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice aduce clarificări asupra unor aspecte care vizează utilizarea de către autoritățile/entitățile contractante și respectiv prezentarea de către ofertanţi/candidaţi a DUAE în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, în scopul aplicării corespunzătoare a legislației în domeniul achizițiilor publice.

Strategia de contractare pentru procedura de atribuire a contractului de achiziție

Normele de aplicare a legii achiziţiilor conţin, pe lângă explicitări ale etapelor de derulare a procedurilor de atribuire a contractelor, şi reguli de planificare/pregătire a achiziţiei şi de implementare a contractului .
Întrucât prevederile din cele trei legi sunt aproximativ identice, din punct de vedere a etapelor menţionate mai sus, ne vom raporta în acest articol doar la dispoziţiile din HG nr. 395/2016, cele din domeniu sectorial și al concesiunilor fiind ușor de identificat în actul normativ ce le reglementează.
La acest moment, când se încearcă inițierea procedurilor în temeiul noilor dispoziții legale, din cele trei etape de mai sus, o îngrijorare deosebită o produce partea de planificare, respectiv acțiunile pe care trebuie să le deruleze autoritatea contractantă înainte de publicarea anunțului de participare.

CJUE, 24 mai 2016, MT Højgaard A/S, Züblin A/S vs Banedanmark, C 396/14 „Trimitere preliminară – Articolul 267 TFUE – Competența Curții – Calitate de instanță a organului de trimitere – Contract de achiziții publice în sectorul infrastructurilor feroviare – Procedură negociată – Directiva 2004/17/CE – Articolul 10 – Articolul 51 alineatul (3) – Principiul egalității de tratament a ofertanților – Grup compus din două societăți care a fost admis în calitate de ofertant – Ofertă depusă de una dintre cele două societăți, în nume propriu, cealaltă societate fiind declarată în faliment – Societate considerată aptă să fie admisă, singură, ca ofertant – Atribuirea contractului acestei societăți”

Principiul egalității de tratament a operatorilor economici, care figurează la articolul 10 din Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale coroborat cu articolul 51 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că o entitate contractantă nu încalcă principiul respectiv atunci când îl autorizează pe unul dintre cei doi operatori economici care au făcut parte dintr un grup de întreprinderi care a fost invitat ca atare să depună o ofertă de către entitatea menționată să se substituie grupului amintit ca urmare a dizolvării acestuia și să participe în nume propriu la o procedură negociată de atribuire a unui contract de achiziții publice, cu condiția de a se stabili, pe de o parte, că acest operator economic îndeplinește singur cerințele stabilite de entitatea menționată și, pe de altă parte, că continuarea participării sale la procedura amintită nu atrage o deteriorare a situației concurențiale a celorlalți ofertanți.

Reguli aplicabile clarificărilor referitoare la documentaţia de atribuire

Odată „lansată” în SEAP procedura de atribuire, responsabilul cu achiziţia ar trebui să răsufle uşurat şi să pregătească şedinţa de deschidere. Însă, din varii motive, sunt formulate solicitări de clarificări ale diverselor aspecte din documentaţia de atribuire de către operatorii economici interesaţi în participarea la procedura de atribuire a contractului în cauză. Aceştia, în temeiul art. 78 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, au dreptul de a adresa întrebări asupra aspectelor pe care le consideră incerte în documentaţia de atribuire, cum ar fi: cerinţele de calificare din anunţul/invitaţia de participare, garanţia de participare, caietul de sarcini și anexle la acesta, clauzele contractuale, modul de întocmire a propunerii financiare/tehnice etc.

Eliminarea ofertelor anterior finalizării evaluării

roiectul de Norme metodologice de aplicare a legii privind privind achiziţiile publice introduce o regulă care nu se regăseşte nici în cuprinsul OUG nr. 34/2006 şi nici al HG nr. 925/2006: înştiinţarea, pe parcursul derulării procedurii, a fiecărui ofertant respins asupra motivelor de excludere, dar şi a participanţilor rămaşi în competiţie asupra trecerii la etapa următoare de verificare[1].

Clauze privind garanția de bună execuție

O ultimă etapă necesară începerii derulării unui contract de achiziție publică o reprezintă, din punct de vedere al OUG nr. 34/2006, constituirea garanției de bună execuție, pentru care legiuitorul a instituit un termen de maxim 15 zile de la semnarea contractului[1] (deși reprezintă o regulă ce nu permite abateri, prevederea ar fi trebuit să se regăsească, în mod explicit, la nivelul Secțiunii a 2-a Garanţia de bună execuţie din Cap. 7 Garanţii din HG nr. 925/2006; însă regula se extrage/deduce din sancțiune aplicată garanției de participare, la Secţiunea 1).