Achizițiile publice ecologice – obiectiv al Strategiei de dezvoltare EUROPA 2020

Autor: Echipa SCPA Ceparu si Irimia

Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al cărei scop principal este eliminarea deficienţelor modelului comunitar de dezvoltare şi crearea unor condiţii favorabile pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Strategia are la bază 7 inițiative majore, printre care se numără și utilizarea eficientă a resurselor, concomitent cu reducerea considerabilă a emisiilor de dioxid de carbon, sens în care politica economică a statelor membre se va orienta către promovarea, cu prioritate, a produselor “prietenoase cu mediul înconjurător”. Noua orientare va influența în primul rând domeniul achizițiilor publice, având în vedere că autoritățile și instituțiile publice vor fi primele entități care trebuie să achieseze la politica „achizițiilor publice ecologice”.

Domeniul achizițiilor publice este destinat pionieratului datorită impactului economic pe care îl are în economia mondială. Conform estimărilor realizate de organismele europene achizițiile publice reprezintă circa o cincime din PIB-ul comunitar (aproximativ 2 miliarde de euro, anual), ceea ce face ca acest sector să fie unul dintre principalele motoare ale creșterii economice durabile în spațiul intra-comunitar. În SUA și Canada, autoritățile publice cheltuiesc anual sume importante pentru contractarea de servicii și produse, în procent de aproximativ 20% din PIB-ul celor două state. În România, piața achizițiilor publice se situează în jurul a 12% din PIB-ul intern, procent ce poate suferi modificări pozitive în următorii 5 ani pe fondul noilor alocări de fonduri europene nerambursabile.

Noul trend în piața achizițiilor este confirmat și de alte documente adoptate la nivel internațional, garantarea protecției mediului înconjurător reprezentând cel al 7-lea Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului, conform Declarației Mileniului adoptată  în anul 2000 de 191 de state, inclusiv România.

În acest context, au fost elaborate o serie  de documente și analize privind achizițiile publice ecologice, care au ca scop modificarea modului de concepere a documentației aferente unei proceduri de achiziție, în sensul determinării autorităților contractante de a-și modifica criteriul preferat de selecție, respectiv din „cel mai mic preț”, în criteriul „cel mai avantajos din punct de vedere economic”, cu mențiunea că analiza costurilor de exploatare/utilizare a unui produs sau serviciu, pe toată durata de viață a acestuia, trebuie să includă, obligatoriu, și costurile de mediu.

Comisia europeană intenționează să implementeze obligativitatea derulării de achiziții publice ecologice începând cu anul 2015.

Adoptarea, de către toate autoritățile contractante comunitare, a unui sistem de achiziții publice ecologice, ar putea conduce la:

• îndeplinirea unor scopuri și obiective specifice – de exemplu reducerea emisiilor de dioxid de carbon, obținerea eficienței energetice a bunurilor și clădirilor și conservarea resurselor naturale;

• realizarea de economii importante pentru bugetul instituțiilor ca urmare a scăderii costurilor de utilizare a produselor;

Luând în considerare factori precum consumul de apă și de energie, reducerea substanțelor periculoase, utilizarea materialelor reciclate și gestionarea corectă a deșeurilor, achizițiile verzi pot ajuta la realizarea de economii în cazul utilizării mai multor grupe de produse și servicii. Conform rezultatelor studiului realizat de Comisia Europeană, dacă autoritățile publice ar achiziționa electricitate ecologică ar economisi echivalentul a 60 de milioane de tone de CO2 (8 % din angajamentul UE de reducere a gazelor cu efect de seră conform Protocolului de la Kyoto), iar în cazul achiziționării și utilizării unor toalete şi robinete eficiente pentru clădirile lor, aceasta ar reduce consumul de apă cu 200 milioane de tone (echivalentul a 0,6 % din consumul casnic total în UE).

• creșterea încrederii cetățenilor, întreprinderilor și societății civile în administrația publică, care astfel protejează calitatea vieții și mediul înconjurător;

• susținerea activităților de inovare-cercetare și sprijinirea dezvoltării unor produse și servicii ecologice competitive, precum și extinderea pieței pentru acestea;

• asigurarea unor condiții de lucru mai sănătoase pentru angajați;

• consolidarea capacității organizațiilor publice de a face față viitoarelor provocări în domeniul mediului înconjurător și al resurselor.

La acest moment, atât legislația europeană în vigoare (Directivele nr. 2004/18/CE și 2004/17/CE – privind achizițiile publice), cât și legislația națională (art. 37, 194, 195 și 196 din OUG 34/2006 – privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii) permit în mod explicit includerea unor considerente de mediu în procedura de atribuire, dar fără a le încuraja în mod special.

Cu toate acestea, o serie alte prevederi legale incidente contractelor de furnizare sau execuție a unor bunuri/produse vor obliga/obligă autoritățile publice să achiziționeze doar servicii și produse care respectă standardele de protecție a mediului înconjurător.

Astfel, legislația UE privind protecția mediului impune autorităților guvernamentale centrale, care achiziționează echipamente IT de birou, să includă în documentația de atribuire anumite cerințe minime privind eficiența energetică (conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 106/2008). În cazul autovehiculelor de transport rutier – în conformitate cu Directiva 2009/33/CE privind vehiculele nepoluante –  autoritățile  publice trebuie să analizeze și să ia în considerare consumul de energie și emisiile acestora la momentul întocmirii specificațiilor tehnice. Începând din 2014 cel târziu, toate construcțiile noi și toate proiectele majore de renovare trebuie să respecte cerințele minime de performanță energetică stabilite în Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. Până în 2019, toate clădirile noi aflate în proprietatea publică și ocupate trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero.

Chiar dacă scopul achizițiilor publice ecologice este unul eminamente social (protecția calității vieții și dezvoltarea durabilă a economiei), autoritățile contractante nu pot face rabat de la respectarea principiului transparenței, al tratamentului egal, al nediscriminării și al proporționalității. Astfel, autoritățile contractante trebuie să evite crearea unor obstacole în calea liberei concurenței prin aplicarea unor specificații tehnice prea restrictive.

Primul pas al procedurii de achiziție, având ca scop tocmai evitarea impunerii unor astfel de condiții, este consultarea pieței. Autoritățile contractante pot analiza astfel impactul impunerii condițiilor privind protecția mediului asupra pieței, iar proceduri precum dialogul competitiv și negocierea pot conduce la o cunoaștere mai aprofundată a posibilităților pe care le oferă piața în cazul achizițiilor ecologice. Totodată, publicarea unui anunț de intenție, prin care să se comunice intenția de aplicare a criteriilor ecologice de selecție, poate contribui la confirmarea/infirmarea faptului că piața este pregătită să îndeplinească aceste cerințe. De exemplu, o comunitate care intenţionează să achiziţioneze garduri şi mobilier stradal se poate informa în legătură cu materialele disponibile pe piaţă, cum ar fi lemnul provenind din păduri administrate durabil din punct de vedere ecologic sau materiale sintetice fabricate din materii prime reciclate, prin realizarea unui studiu de piață.

O altă etapă a procedurii de achiziție, deosebit de importantă pentru realizare unei selecții corecte, o reprezintă întocmirea specificațiilor tehnice ale produselor, lucrărilor sau serviciilor ce urmează a fi achiziționate. Specificațiile tehnice trebuie să descrie contractul astfel încât ofertanții să poată decide dacă contractul prezintă interes economic pentru ei și să conțină criterii clare, pe baza cărora pot fi evaluate ofertele (criterii minime de conformitate). Legislația în vigoare (atât cea internă, cât și cea comunitară) permit autorităților contractante să impună criterii de selecție bazate fie pe standarde tehnice, fie pe standarde de performanță. O abordare bazată pe performanţă permite de obicei o mai mare creativitate a pieţei, putând chiar, în unele cazuri, să provoace piaţa să dezvolte soluţii tehnice inovatoare. Spre exemplu, o procedură ce are la bază criteriul unui cost minim al ciclului de viață poate conduce la economii deoarece permite achizitorilor să aleagă opțiunea care reprezintă valoarea optimă pe parcursul întregului ciclu de viață.

O altă variantă este impunerea de standarde tehnice de protecție a mediului în cadrul procedurii de selecție. Standardele tehnice pot lua mai multe forme, de la standarde europene complete (EN) la standarde naţionale şi specificaţii tehnice naţionale, trecând prin aprobări tehnice europene şi standarde internaţionale. Standardele sunt utile pentru specificaţiile contractelor de achiziţii publice întrucât sunt clare, nediscriminatorii şi sunt elaborate pe baza unui consens. La nivel european, acestea sunt concepute de organizaţiile de standardizare europene: Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică şi Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii.

În toate cazurile, autoritățile contractante trebuie să se asigure de faptul că orice ofertant ar trebui să poată, în principiu, să îndeplinească clauzele contractuale. Procedurile de selecție și atribuire nu trebuie să conțină specificații tehnice, standarde tehnice sau criterii de selecție ori de atribuire “deghizate”.

În concluzie, achiziţiile ecologice sunt menite să dea un exemplu pozitiv şi să influenţeze piaţa. Prin promovarea achiziţiilor ecologice, autorităţile publice pot oferi industriei stimulente reale pentru dezvoltarea de tehnologii ecologice, mai ales că, în unele sectoare de produse, lucrări şi servicii, impactul este semnificativ, având în vedere că achizitorii publici comandă o foarte mare parte a pieţei, cum ar fi domeniul calculatoarelor, clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, transportului public etc..

]]>