Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

Anunțăm publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din 28 martie 2014, a Directivei Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ.

Noua directivă vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziție un termen de 24 de luni pentru a le transpune în legislaţiile naţionale.

ANRMAP anunță într-un comunicat de presă că “va asigura transpunerea celor trei directive europene în legislația din România, cu sprijinul celorlalte instituții naționale implicate, precum și cu suportul acordat de serviciile de specialitate din cadrul Comisiei Europene”.

Textul integral al directivei poate fi descărcat facând click aici (…)

]]>

Instrumente de îndrumare şi spijin. Toolkit-ul pentru achiziţii publice

Consilier juridic Daniel JURJ

Un exemplu de bune practici în domeniul achiziţiilor publice la nivel guvernamental, al administraţiei publice locale sau al unei autorităţi contractante îl reprezintă crearea şi utilizarea unui toolkit. Toolkit-ul reprezintă un set de instrumente cu rol de sprijin în planificarea şi organizarea activităţilor. În domeniul achiziţiilor publice scopul unui astfel de set de instrumente este de a sprijini profesioniștii în domeniul achizițiilor din sectorul public în procesul de dezvoltare și implementare a strategiilor de produse. Cititi tot articolul (…)

]]>

Conferinta Anuala de Achizitii Publice din Romania 2013

Riscurile in sistemul achizitiilor publice – Identificarea masurilor de control al riscurilor si conflictului de interese in sistemul achizitiilor publice”. Din partea SCPA Ceparu si Irimia, partener in organizarea evenimentului, vor participa in calitate de lectori Av. Asociat Adrian CEPARU si Av. Asociat Florin IRIMIA. Va asteptam! [caption id="attachment_1850" align="alignnone" width="508"]Program Conferinta Achizitii publice 2013 Program Conferinta Achizitii publice 2013[/caption]]]>

Lipsa de interes în contestarea procedurii de atribuire

Articol publicat in Revista de achizitii publice – iunie 2012 Exercitarea unei acțiuni judiciare implică existența interesului persoanei care a inițiat acțiunea, respectiv folosul practic urmărit de acesta. Conform doctrinei și practicii judiciare unanime, interesul juridic trebuie să fie legitim (recunoscut și ocrotit de lege), personal (propriu celui care îl invocă), născut și actual (existent la momentul introducerii acțiunii și pe toată perioada de soluționare a acesteia). Condiția existenței unui interes este valabilă și în domeniul soluționării contestațiilor formulate împotriva procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 255 din OUG nr. 34/2006 care face trimitere la noțiunea de interes legitim atunci când definește calitatea procesuală activă. Interesul unui operator economic de a formula contestație împotriva unui act emis de către autoritatea contractantă trebuie apreciat în funcție de etapa în care se află procedura de atribuire în momentul formulării contestației și de obiectul acesteia. Astfel, atunci când contestația vizează documentația de atribuire, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) va aprecia existența interesului prin verificarea vătămării concrete pe care actul atacat o poate produce contestatorului. Spre exemplu, atunci când se atacă o cerință minimă de calificare considerată restrictivă, contestatorul trebuie să demonstreze în ce măsură respectiva cerință îi îngrădește accesul la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, nefiind suficient să se invoce un interes general, al potențialilor operatori economici interesați de participarea la procedura de atribuire. De asemenea, deși este dificil de verificat, CNSC ar trebui să aibă în vedere capacitatea concretă a contestatorului de a participa la procedura de atribuire prin depunerea unei oferte competitive (singur sau în asociere). Astfel, considerăm că nu poate fi dovedit interesul contestării documentației de atribuire în cazul unui operator economic care nu este abilitat legal să desfășoare activitățile care fac obiectul contractului de achiziție publică. Într-o asemenea situație, se va ține seama de posibilitatea de asociere prevăzută de art. 44 din OUG nr. 34/2006, nefiind necesar ca operatorul economic contestator să îndeplinească singur contractul. Spre exemplu, în cazul unui contract de proiectare și execuție de lucrări, operatorul economic abilitat să presteze servicii de proiectare, va avea interes să conteste documentația de atribuire în condițiile în care nu are în obiectul de activitate execuția de lucrări. Diferită este situația unui operator economic care prestează exclusiv servicii de proiectare atunci când contestă documentația de atribuire a unui contract care are ca obiect strict execuția de lucrări, fiind imposibil de dovedit interesul personal al acestuia în contestarea procedurii de atribuire. În ceea ce privește relevanța stadiului în care se află procedura de atribuire în momentul soluționării contestației, în practica CNSC s-a apreciat ca fiind lipsită de interes contestația vizând documentația de atribuire în condițiile în care operatorul economic contestator a participat la procedură prin depunerea unei oferte și a îndeplinit cerințele contestate. În cazul în care contestația privește rezultatul procedurii de atribuire, cea mai des întâlnită situație în care este lipsită de interes contestația este cea în care contestatorul nu ar avea șanse de a obține contractul de a achiziție publică. Spre exemplu, s-a apreciat că nu are interes să conteste oferta declarată câștigătoare ofertantul clasat pe locul 3 trei fără a ataca, în condiţii similare, şi oferta clasată pe locul doi. În astfel de cazuri, Consiliul apreciază că, nici în eventualitatea reevaluării ofertelor, societatea contestatoare nu ar avea posibilitatea să se claseze pe primul loc. Totuși, au existat decizii în care CNSC a considerat că, în cadrul reevaluării, este posibilă modificarea clasamentului prin respingerea inclusiv a ofertei (ofertelor) clasate înaintea contestatoarei, situație în care aceasta recapătă șansa de a i se atribui contractul de achiziție publică. De asemenea, este îndeplinită condiția existenței interesului în situația în care, ca urmare a admiterii contestației, se va ajunge la anularea procedurii de atribuire, fapt care ar permite societății contestatoare să participe la noua procedură cu șanse de a i se atribui contractul de achiziție publică. O astfel de situație poate exista, spre exemplu, atunci când au fost depuse doar două oferte de participare și ofertantul a cărei ofertă a fost respinsă solicită Consiliului să constate că și oferta câștigătoare este inadmisibilă. În situația în care se admite contestația, devin incidente dispozițiile art. 209 alin. (1) lit. a) conform cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme. Inexistența interesului în formularea unei contestații poate fi sesizată atât de către autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere cât și, din oficiu, de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor care, în temeiul art. 278 din OUG nr. 34/2006, va respinge contestația, pe cale de excepție, ca lipsită de interes. Avocat Florin IRIMIA ]]>