Achizițiile publice naționale sub lupa Comisiei Europene

Avocat Florin IRIMIA

Articol publicat în Revista de Achiziții publice

Comisia Europeană verifică, în mod constant, respectarea dreptului Uniunii Europene de către Statele membre (autoritățile publice centrale sau locale). În cazul în care constată o încălcare a regulilor europene, Comisia dispune de posibilitatea declanșării procedurii prevazute de art. 248 din Tratatul asupra funcționării Uniunii Europene. Această procedură, denumită procedura de “infringement”, debutează printr-o fază administrativă care are ca scop încetarea voluntară a încălcării. În situația în care această încercare eșuează și Statul membru nu se conformează recomandărilor Comisiei, aceasta are dreptul de a sesiza Curtea de justiție europeană care va stabili dacă încălcarea se confirmă și dacă se impune sancționarea Statului culpabil.

Având în vedere experiența și profesionalismul serviciilor Comisiei Europene care verifică respectarea dreptului comunitar, ne propunem să prezentăm ca fiind interesante și utile, procedurile de încălcare declanșate de către Comisie în materie de achiziții publice, imediat ce acestea sunt anunțate. În rândurile care urmează vom descrie pe scurt, încălcarile sesizate recent de către Comisie în cazul Greciei.

În data de 27 octombrie 2011, Comisia Europeană a anunțat transmiterea unui aviz motivat guvernului grec referitor la atribuirea, de către Fundația pentru securitate socială (IKA),  a unui contract de achiziție publică având ca obiect servicii de utilizare a unui sistem informatic. În documentația de atribuire, publicată în anul 2009, erau stipulate două cerințe de calificare pe care Comisia le-a considerat contrare regulilor comunitare în domeniul achizițiilor publice.

În primul rând, se menționa că ofertanţii aveau obligaţia să prezinte recomandări pentru contracte similare realizate cu succes în Grecia. Pentru Comisia Europeană, această condiție este în mod evident nelegală, având în vedere că se crează o discriminare “directă sau indirectă față de potențialii ofertanți stabiliți sau care își desfășoară activitatea în alte State membre”.

În al doilea rând, documentația de atribuire întocmită de IKA preciza faptul că ofertanții nu aveau dreptul de a utiliza experiența subcontractanților pentru a îndeplini cerințele de calificare, drept care este însă prevăzut de către legislația europeană în materie de achiziții publice (Directiva 2004/18/CE).

În opinia Comisiei, aceste două condiții restrictive impuse de către autoritatea contractantă au împiedicat participarea la procedura de atribuire a unor furnizori de servicii informatice care îți desfășoară activitatea în afara Greciei. În acest fel, a fost încălcat principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, fiind limitată posibilitatea obținerii celui mai bun raport calitate/preț.

]]>